Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - I. Arheologies
3 A$EZAREA ROMANÄ DE LA CRISTESTI 93 aici prezintä forme derivate din ceramica localä dinaintea cotropirii románé16, cum ar fi chiupurile de provizii sau toarta orizontalä räsucitä17. El este de pärere, prima datä in literatura de specialitate, cä la Cristesti au träit ?i oameni mai instäriti, desigur, ace?tia fäceau parte din categoria coloni?tilor18. Muzeul judetean Mure? ?i Institutul pedagogic de 3 ani din Tirgu Mure?, in colaborare cu Institutul de istorie si arheologie din Cluj-Napoca al Academiei, efectueazä in 1961, sub conducerea lui Dumitru Protase, Andrei Zrínyi si Adám Dankanits о säpäturä in cadrul cäreia se stabile?te cä locuintele din asezare erau de suprafa^ä, piatra fiind folositä doar la temelii, zidurile fiind construite fie din birne, fie din paiantä ?i acoperite cu paie sau stuf, iar foarte rar, cu tigle19. In sfir?it, unele lucrari de constructu industriale de mari proporti ne-au fäcut posibile, ín 1972, dezvelirea unei clädiri pretentioase ?i observarea a altor ürme de clädiri care ne-au permis stabilirea unor concluzii de ordinul urbanisticii20 (pl. LIV). Ce anume s-а gäsit la Criste?ti si ce putem deduce din cele descoperite? Vom íncerca ín urmätoarele sä schitäm doar constatärile noastre ?i sä däm exemple din bogatul material adus la lumina zilei. A) A$EZAREA, CONSTRUCTII Sistemul urbanistic al a?ezärii a putut fi identificat ?i observat in detalii doar in 1972 cind, la rindul unor lucräri de nivelare a terenului s-а decopertat intreaga zonä pinä la nivelul unor temelii de clädiri existente incä in sol. S-au putut identifica astfei urmele a ?ase locuinte ?i douä obiective legate de meste?uguri: un cuptor pentru ars vase ?i platforma unui cuptor (?), probabil pentru ars var. Clädirile, toate de suprafata, erau dispuse färä un anumit sistem, intre eie fiind situate, probabil, ?i grädini. О asemänätoare dispunere a locuintelor intuia deja Alexandra Ferenczi21, vorbind despre casele meste?ugarilor si a oamenilor mai säraci din aceastä zonä sudicä a a?ezärii (v. pl. LIV). Dintre toate clädirile observate, ne retine atentia о constructe preten(ioasä, amplasatä ре о suprafata de aproximativ 1600 mp. La aceastä clädire compusä din 16 incäperi si la care s-au putut stabili patru faze de constructe, clädire preväzutä ?i cu о incäpere cu absidä, temelia era fäcutä dint-un strat de prundi? de rfu, consolidat cu var, asupra cäruia s"au amplasat bolovani de riu ?i pietre dintr-o rocä de gresie (rocä frecventä in aceastä zonä sedimentarä), legate intre ele, ín fazele mai vechi 16 Idem, p. 185. 17 Ibidem. 18 Idem, p. 179. 19 D. Protase, A. Zrínyi, A. Dankanits, Raport preliminar asupra säpäturilor de la Cristesti, ms in arhiva Muzeului judetean Mures. 20 A. Zrínyi, Insemnäri preliminare privind säpäturä de salvare de la Cristesti-Combinat, ms in arhiva Muzeului judetean Mures; cf. Vatra, II, 1972, nr. 4. 12 Al. Ferenczi, op. cit., p. 217.
