Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - I. Arheologies
3 MORMINTE ROMANE LA TOLDAL G7 őri hírburi §i oase arse“. Pe acestea le-am marcat pe plan cu Mi—М3. Dupä informabile culese la fata locului, am fixát punctui de säpäturä la marginea de nord a grajdului menbonat, cu speranta de a descoperi si alte morminte őri chiar un cimitir intreg (pl. XXXIX §i XLI/3). Am säpat succesiv, pinä la pämintul neumblat (adincimea 1,20 m), о supraaf^ä totalä de 138 m2 (pl. XXXIX), repartizatä pe cinci parcele (A = — 20X3X1,20 m; В = 8X2X1,20 m; C= 10X3X1,20 m; D = 8X2X1,20 m; E = 8X2X1,20 m), dar, contrar asteptärilor, n-am mai gäsit nici mäcar un mormint. Doar citeva banale cioburi de vase románé, de culoare cenu$ie-negricioasä $i ro?ie, au apärut in parcelele A $i B, la adincime de 45—65 cm. In rest, nimic. Vrednic de notat este cä in timpul cercetärilor am gäsit, aruncate lingä grajdul nr. 3, in partea sa de sud, citeva bucäb rupte dintr-un monument sculptural roman, scos la luminä de asemenea in anul 1964. Dintre fragmentele acestui monument, cioplit in gresie calcaroasä, doar unul singur, cél mai mare (86X32X29 cm), pästrat acum in Muzeul de istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca (incä neinventariat), avea elemente sculpturale vizibile: labe §i parte din corpul a dói lei apotropaici care, dupä resturile pästrate, se vede cä fuseserä a$ezati „crupä ín crupä“, cu capetele spre exterior (pl. XLI/1). Fragmentele existente aratä cä, in cazul de fa(ä, avem de-а face in mod cert cu un monument funerar, lucrat ín manierá provinciáié obi^nuitä, dar cäruia nu i se poate preciza tipul. Ne-am putea gindi la un coronament deta$abil de stelä, la о bazä-soclu de medalion funerar lucrat aparte sau la alt tip de monument sepulcral, in a cärui structurä sau anexä existä motivul leilor apotropaici1. ★ In situaba datä, sä vedem cum s-ar putea reconstitui verosimil descoperirea de la Toldal $i ce semnificabe arheologico-istoricä i s-ar putea atribui. Inainte de toate, este sigur cä in locul respectiv, unde nu s-au constatat vestigii din alte epoci, a fost un numär mai mare de morminte decit cel din care provin materialele recuperate. Prin urmare, aici se constituise in epoca romanä un cimitir, ale cärui proportii nu le cunoa§tem deocamdatä. Faptul cä in säpäturile efectuate nu s-а dat §i peste alte morminte se poate explica fie prin amplasarea explorärii arheologice in afara ariei (relativ intinse) destinatä inmormintärilor, fie prin suprafata micä a cimitirului, actualmente incälecatä total sau aproape total de noile construcfii gospodäre?ti. A$ezarea comunitäbi umane din vremea romanä, de care depindea cimitirul $i care trebuie sä existe undeva prin apropiere, nu a fost incä identificatä prin insuficientele observatii ce abia le-am putut face in 1 1 Precizäm cä, in afarä de acest fragment de monument funerar, toate celelalte piese de inventar mortuar salvate din descoperirea de la Toldal se pästreazä in Muzeul judetean Mure? din Tirgu-Mures. Cele de sub nr. 1—11, fiind predate recent muzeului de subsemnatul, nu au fost incä inventariate.
