Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - I. Arheologies
27 SÄPÄTURILE DE LA $INCAI (I) 43 Dintre resturile osteologice provine о säpäligä din corn de cerb (pl. XVI/4). Piesa fragmentarä, cu gaura de inmänusare rotundä spre mijloc, are lungimea de 14,5 cm §i diametrul gäurii de inmänusare de 2,4 cm. Bordeiul nr. 2 (C; pl. VIII/2). Profilat in extremitatea nord-esticä a sectiunii C, intre carourile 12—15, bordeiul avea platforma la —1,30—1,40 m, la baza stratului lutos. De forrná dreptunghiularä, el avea colfurile usor rotunjite, cu perefii retra$i spre podea. Podeaua a avut о usoarä alveolare. In partea sud-vesticä bordeiul a avut о treaptä, care marca locul de intrare. In coltul opus era о vaträ rotundä, mai ridicatä in comparatie cu nivelul podelei, acoperitä de о crustä albä, pietrificatä. Situatä ín colful nord-estic, vatra avea о forrná rotundä, cu un diametru de cca 0,60 m. ln comparafie cu nivelul de cälcare ea are mai ridicatä (—0,80 m). О crustä albä pietrificatä ii constituia postamentul, plan, drept. Inventar — särac si nesemnificativ: citeva fragmente ceramice, atipice, cärbune ?i fragmente märunte de chirpic ars. Cel al bordeiului, — bogát, era format din numeroase fragmente ceramice, diverse prin gama lor tipologicá. Existä fragmente de vase mari, castroane, strächini, cáni si ce§ti. Piesele din piatrá sínt atipice; excepfie un topor fragmentar (pl. XII/3). Toporul este din gránit §i are culoarea cenusie, ceafa arcuitá. Pe fatete are о crustä zrunfuroasä de calcar. Resturile osteologice apaiéin cervideelor. La baza pämintului de umpluturä din bordei, in asociafia celor descoperite, mai erau cenu?ä §i cärbune. Bordeiul nr. 3 (D; pl. VIII/3). A apärut intre m 3—6 ai sectiunii (in extremitatea esticä). Conturul lui a fost reliefat, prin compozifia §i culoarea umpluturii, imediat sub stratui galben lutos (—0,40—0,80 m). Podina ii era la —1,20 m, in stratui galben nisipos, strat care suprapune un altul de marnä. Bordeiul a avut о forrná aproximativ rotundä. Podeaua, care pástra ürme de chirpic ars, märunt, cu amprente de nuiele, era u?or inclinatä si avea in treimea ei esticä un präg inalt de aproximativ 0,40 m, probabil locul de intrare in bordei. Ca inventar bordeiul a avut fragmente ceramice relativ sporadice, fragmente litice, atipice. О piesä din bazalt (pl. X/7) are ürme de prelucrare (—1,12 m). Resturile osteologice sint de bovine, ovine, suine, cabaline, bour §i cervidee. Boráéiul nr. 4 (D; pl. VIII/4) A fost situat ín extremitatea vesticä a sectiunii (m 42—46), la limita nord-vesticä a terasei a doua. Contururile lui au apärut in nivelul inferior al stratului cafeniu inchis (—2,40 m). Groapa bordeiului era in stratui galben lutos, podina fiindu-i pe nivelul superior al stratului galben nisipos (—3,90 m). Bordeiul avea о forrná aproximativ rectangularä. Una din laturi era u$or deviatä spre exterior. Vatra, pufin mai ridicatä fafä de podina (—0,20 m), era in coltul nord-estic (pl. III; VIII/4).
