Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - I. Arheologies
44 VALERIU LÁZÁR 28 Postamentul vetrii, de formä ovoidalä, era constituit dintr-un strat gros de pietre märunte (gresie), „sudate“ printr-o fetuialä cu pämint galben humos. Sub postament, pämintul era ars puternic ре о grosime de cca 10 cm. Pe postament — un strat subfire de cenusä si cárbune (3—5 cm) §i citeva fragmente ceramice, intre care о toartä de strachinä — cärämizie §i un fund de canä, cenu^ie, ars secundar. Umplutura bordeiului, in general uniformä, era formatä din pämint galben lutos, amestecat cu cafeniu inchis, cu multä arsurä, cärbune §i chirpic ars, märunt, pe care erau amprente de pari. Inventarul bordeiului a fost relativ bogát. Ceramica aparfinea unor vase mari, castroane, strächini, cäni si ce$ti. Din bordei provin, de asemenea, 2 fragmente de vase — strecurätori si douä fusaiole. Acestora li se asociazä §i alte vestigii. Amintim о sulä de cupru cu un capät putin ascufit, cu mijlocul corpului pufin flambat (pl. XVII/1). Piesa, descoperitä in 1974, la —1,90 m, are secfiunea longitudinals romboidalä, cea fragmentarä-patrulaterä. Lungimea: 0,42 m; diametrul de 0,05 m. Dintre resturile litice provin un topor fragmentar din bazalt, de culoare gri-neagrä (pl. XII/5), descoperit in 1975, la —3,20 m ?i о ri?nifä fragmentarä. Resturile osteologice sint de bovine, ovine, suine, bour ?i cervidee. In umplutura bordeiului s-au gäsit ?i 6 fragmente umane. IX. VETRE Vatra nr. 1 (A). Dezvelitä sub nivelul solului actual (—0,40 m), in extremitatea esticä a sectiunii, in mijlocul caroului (m 2), vatra avea о formä ovoidalä §i era in mijloc, pufin alveolata. Dimensiuni: 0,70x0,60 m. Ea a stat direct pe solul galben nisipos si a fost constituitä dintr-un strat de pietre märunte, „in mozaic“, care i-au format postamentul. Peste pietre vatra avea о fätuialä din lut netezit, care a primit о crustä alb-violacee, pietrificatä. Pe vaträ erau: fragmente ceramice, multe atipice; bucäfi de chirpic märunt; cenusä si cärbune. Dintre fragmentele ceramice (cele mai multe negre, cärämizii) s-a putut determina о ceascä fragmentarä, decoratä cu impunsäturi succesive $i un fund de strachinä, cenusiu. Vatra nr. 2 (D; pl. III). Vatra a fost surprinsä intre m 35—36, sub stratui vegetal, actual, la —0,30 m, pe nivelul superior al stratului galben lutos. De formä circularä, cu diametrul de 0,70 m, vatra a avut ca postament pietre märunte (gresie) care formau un nivei de cca 8—12 cm grosime. Postamentul era fäfuit, cu lutuialä galben-cärämizie, cräpatä de intensitatea focului. Sub vaträ pämintul a avut culoarea ro$ie-cärämizie datoritä arderii. Pe postamentul vetrii, peste un subtire strat de cenusä cu cärbuni, au fost citeva fragmente ceramice, provenind de la un vas de provizii $i
