Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - I. Arheologies
32 VALERIU LAZÄR 16 situatä la —0,55 ш. Färä indoialä, locuinta a fost mai mare, dar groapa actualä a deteriorat о parte din ea. In por^iunea conservata podina avea о u$oarä fätuialä de lut. Stratui de chirpic ars la rosu, gros de cca 12—14 cm, pästrat mai bine in partea de nord-est a locuintei, avea amprente paralele de pari $i nuiele. In restul locuintei bucä^ile de chirpic erau dispersate, nu insä distan^ate unele de altele. Intreaga infrastructurä avea о u$oarä arcuire determinata, probabil, de u$oara inclinare a terasei. Din motivele arätate ín cazul locuintei nr. 1 nu s-а putut decoperta intreaga locuintä. Probabil §i ea a avut aceea^i formä, drepunghiularä. Inventarul locuintei era format din numeroase fragmente ceramice, care au apartinut unor forme (in parte- determinate) ca: amfore, castroane, strächini, cäni ?i cesti. De pe platforma locuintei provin §i trei fusaiole. Materialul litic constä din archii atipice din cuartit, cel osteologic din fragmente apar(inind unor ovine §i carnivore. Pe platforma locuintei s-а descoperit $i un fragment uman. Locuinfa nr. 3 (C; pl. II; V/3). Asezatä sub panta primei terase, in prima parte a sectiunii (m 1,40— 7.50), locuinta avea podina de chirpic la —1,10 m. Chirpicul ars, dispersat, avea, in majoritatea lui, amprente de pari, relativ groase, pe partea inferioarä (dinspre sol), amprente al cäror diametru ajungea uneori la 6—8 cm. In partea centralä (4,50—5,50) m s-au observat ürme de fätuialä galben-cärämizie. Unele fragmente mai mari de chirpic au fost deformate prin calcinare, primind culoarea alb-verzuie. In interiorul masei de chirpic fragmentele ceramice erau foarte numeroase. In partea sud-vesticä a locuintei era о vaträ (pl. II; V/3). De formä ovalä, ea era cu 30 cm mai sus de nivelul de cälcare (—0,80 m). Sub usoara fätuialä de lut galben cärämiziu, vatra a avut un strat de pietre märunte, cärämizii (gresie), gros de cca 8—12 cm, care constituia postamentul ei. Pe vaträ s-au gäsit urme de cärbune, cenu$ä, cochilii de melci; numeroase fragmente ceramice apartin unor cäni ?i cesti. Inventarul locuintei consta de asemenea din numeroase fragmente ceramice, unele intregibile, care, ín parte, se incadreazä, prin profilul lor, in: vase mari, castroane, strächini, cäni si cesti. Asociate ceramicii erau fragmente litice, intre care un topor fragmentar din gránit din care s-а pästrat numai partea superioarä (pl. XII/1). El avea culoarea cenusie, ceafa arcuitä. In locuintä au fost descoperite Si resturi osteologice. Ultimele sint reprezentate de bovine, ovine, cervidee, suine, bour si carnivore. In cadrul locuintei au fost descoperite si 19 fragmente umane. Locuinta nr. 4 (D; pl. V/4). Situatä spre mijlocul terasei, intre m 7—8 (sect. Ц), locuinta $i-a conturat forma prin masa densä de chirpic ars, la —0,90 m. Ea a cuprins
