Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - I. Arheologies
17 SÄPÄTURILE DE LA §INCAI (I) 33 partial partea sud-esticä a casetei F\ $i estül casetei Gb a$a cum aratä bucä(ile dense de chirpic ars, descoperite (in caseta Fi la —0,80 m). Bucätile de chirpic ars erau masate indeosebi in partea centralä, in unele párti laterale ele fiind mai räzle^e. Laturile de sud §i vest erau, prin chirpic, mai ordonate, ceea ce ne-а determinat sä о consideram о locuintä aparte. Prin limita chirpicului i s-ar putea stabili, fire^te ipotetic, forma dreptunghiularä, cu orientarea E—V. ln unele porfiuni bucäfile de chirpic sint pe fata superioarä plate, netezite cu lutuialä galben-cärämizie. Pe fata inferioarä eie au amprente putemice §i groase de birne §i pari, la unele aceste amprente fiind paralele. Citeva dintre bucätile de chirpic ars, datoritä incendiului locuintei, au luat aspectui unor bucäfi de zgurä sticloasä, alb-vinetie. Podina locuintei avea о grosime de cca 30 cm. Locuintä a fost constituitä probabil din douä incäperi. Aproape de mijlocul ei (m 13), la nivelul podinei, s-а dezvelit un bloc de piaträ fasonatä (gresie), de forrná dreptunghiularä, lung de aproape 2,50 m (pl V/4), care, probabil, separa cele douä incäperi. Sub podinä, in centrul §i sud-vestul locuintei (indeosebi in zona casetei Gi), la —1,10 m, erau lespezi mari, dispersate, din piaträ (gresie), care ar fi putut constitui fundatia podinei. Inventarul locuintei era foarte bogát ?i divers. Fragmentele ceramice au densitatea cea mai mare din intreaga aíjezare. (Ceramica din íntreaga a$ezare о prezentäm aparte). Aläturi de numeroasele fragmente ceramice s-au descoperit §i vase intregi. In ansamblul ei ceramica cuprinde aproape toate formele din ceramica asezärii. Existä fragmente de vase mari printre care amfore, castroane, strächini, cäni, cesti, vase miniaturale, fusaiole, greutäti pentru nävod. Din locuintä provin douä sule de cupru. Prima (pl. XVII/2 descoperitä in 1975 (caseta Gr, —0,70 m), are sectiunea longitudinalä romboidalä, cea transversalä — patrulaterä. Piesa, cu un capät ascu(it, in apropierea virfului fragmentatä recent, avea lungimea de 0,44 m si diametrul de 0,04 m. A doua piesä (pl. XVII 3), descoperitä in 1976, in caseta Fi, la 1,10, sub nivelul de cälcare, are aceleasi secfiuni. Ea are un capät ascu(it, muchia usor deterioratä din vechime prin presare. Lungimea ei este de 0,54 m, diametrul de 0,04 m. Vestigiile litice sint constituite din numeroase fragmente atipice §i piese fragmentare. Dintre ultimele, s-au descoperit in locuintä: о daltä, un topor-daltä, §ase topoare fragmentare, un slefuitor (frecätor) si patru fragmente de ri§nitä. Dalta (pl. X/9) este din ardezie caolinoidalä. Micä, fin $lefuitä, fa^etatä, are о forrná paralelipipedicä. Ea a fost descoperitä in 1974 (D; m 16; —0,83). In categoria topoarelor-dälti inträ о piesä din bazalt, de culoare gri, trapezoidalä (pl. X/10). Piesa, fin §lefuitä, are lovituri din vechime pe ambele fafete si calcar impregnat. Ea a fost descoperitä tot in secfiune (m 15—16; —0,60 m). 3 — Marisia vol. VII
