Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - I. Arheologies
3 SAPATUÍULE DE LA SINCAI (I) 19 Reliefül ой formele sale, determinat prin accentuarea asimetricä a versan^ilor váilor, are structura ín boltä a forma^iunilor de roci sedimentäre. Se pot u$or distinge versanti scurti, abrupti, cueste, formate de capete de strate ie$ite la zi datoritä eroziunii efectuate de reteaua hidrograficä, cueste a cäror flanc opus este mai domol, mai prelung. Sub aspect geologic, localitatea, situatä in zona deluroasä, cu pante de versanti domoli §i portiuni de §es slab dezvoltat, este acoperitä cu depozite sarmatiene, u?or friabile §i erodabile, constituite din marne cenu$ii, marne nisipoase, nisipuri, rar gresii, ca §i din tufuri dacitice. Inclinarea straturilor, uneori pina la 20°, evidentä in formele de relief, este determinatä de asimetria väilor. Pe flancurile domoale ale versan^ilor, roca mama este mai constantä in raport cu inclinarea straturilor; in schimb, pe versantele abrupte, pe cueste, ea se schimbä frecvent, chiar pe distanfe foarte mici, de la marne la nisipuri §i invers. Procesele de pantä, determinate de factorii geologici ?i indeosebi climatici, ca $i hidrologici, supun relieful unor continue transformari, reprezentate prin alunecäri de amploare, prin eroziune. In momentul de fatä, eroziunea arealä la $incai afecteazä 26,6 % din suprafata totalä a localitätii. Cit priveste solurile, eie au evoluat pe pantele nordice, slab inclinate, in zonele microdepresionare sau la baza pantelor, in mare parte sub influenta apei freatice, spre soluri hidromorfe de tranzitie, spre cernoziomuri levigate, ca soluri de fineatä cemoziomice. Pe pantele puternic inclinate, din cauza unor lucräri de culturä (defri§area pädurilor, agro-viticultura nerationalä) $i a eroziunii, nu s-а putut forma un sol cu structura profundä sub vegetatia naturalä. О ultima cartare pedologicä (1971) а identificat 21 unitäti de soluri in aria localitätii $incai4. Sumara prezentare geomorfologicä a urmärit sä intregeascä, in parte, intelegerea structurii unor a$ezäri preistorice de la fpincai; ne referim, in cazul de fatä, indeosebi la importanta asezare Cotofeni de pe Cetatea päginilor. II. „CETATEA PÄGINILOR“. POZITIA TOPOGRAFICÄ Situatä la cca 3 km sud-vest de ßincai, Cetatea päginilor se detaseazä in spatiul limitrof prin forma sa: un mamelon alungit, elipsoidal, malt de 490 m (pl. I). In partea esticä mamelonul se incheie brusc printr-o $a accentuatä, care delimiteazä un alt mamelon mai scund $i mai lung ce se pierde treptat, spre est, in cimpia inconjurätoare. Amindouá mameloanele sint denumite de localnici Cetatea päginilor. 4 Datele geomorfologice au fost obtinute din schita de sistematizare a localitätii (Proiect nr. 6163/3/1971 — I.P.J. Mure?; dir. $ef. arh. Szigeti E.; $ef atelier, — geolog Szakács Stefan; séf proiect. — geolog Gagyi Péter, proiectant — Magyart; tuturor le exprim multumiri.
