Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - II. Istorie
5 RELAXARI DIN TRANSILVANIA (1773) 115 se reintorceau, purini la numär de altfel, refuzau sä indice autoritätilor pasurile, drumeagurile ?i potecile pe unde au trecut Carpatii, pentru a le folosi din nou, la nevoie, fie ei, fie alti tärani. In informare se menfioneazä de asemenea cä, oamenii fug cu multe vite $i cu obiecte de casä, cu femeile §i copiii, cu caii care trag träsurile. ,,Dupä cum reiese din plingerile täranilor, atit scrise cit §i verbale, apoi dupä cum m-am convins §i eu — se aratä in informare — am ajuns la concluzia cä domnii de pämint, prin confiscarea intregii averi a emigrantilor, au dupä acentia mai mult fölös decit pagubä. Iar dupä pärerile lor märginite, voiau ca prin aceasta incä sä einige“.21 In informare se relevä faptul cä, sínt atitea cäräri prin munti incit numai cu 20 000 de oameni s-ar putea päzi granifa. „Proba este clarä, fiindcä in fiecare an pleacä multi oameni cu familiile §i cu animalele in Moldova si Tara Romäneascä färä a trece pe lingä posturile de pazä“.22 ln consecintä, dupä opinia autorului acestei informäri, gränicerii, in situafia lor de atunci, n-ar fi reui?it sä opreascä emigrärile, propunind ca frontierele sä fie päzite de trupele de linie. Se $tie cä una din ratiunile care au stat la baza infiintärii regimentelor de granifä a fost oprirea emigrärilor, ceea ce nu s-а putut totu$i realiza decit in parte. „Trebuia opritä — serie istoricul David Prodan — aceastä osmozä permanentä care, in timp ce circulatia culturalä cultiva unitatea poporului román in päturile suprapuse, ii intretinea unita tea chiar la temeliile sale“.23 24 Pentru curmarea emigrärilor, in informarea menfionatä mai sus se propune publicarea unei amnistii generale pentru toti cei care au fugit cu scopul de a-i determina sä se reintoareä. Aceasta cu atit mai mult, intrucit pe cei plecati íi sperie §i carantina, unde sint finuti destul de mult, färä a li se asigura intretinerea, fiind hräniti de satele si prietenii lor. De asemenea, se propune ca la reintoarcere, emigrantii sä fie scutiti de piata taxei de 2 creifari care se percepea la vamä, deoarece sint säraci, iar casele $i terenurile lor le-au fost luate §i date altora, fiind astfei nevoiti sä-$i dueä viafa in cea mai mare mizerie. In continuare, se menfioneazä faptul, cä amnistia care a fost datä de Consiliul aulie de räzboi pentru cei fugiti cu scopul de a-i determina sä se reintoareä, a fost limitatä la un termen prea scurt. Se propune astfei acordarea unei noi amnistii generale, care sä fie publicatä in toate comitatele, districtele §i scauenle.34 ln aceia$i informare se relateazä, intre altele, cä romänii din Moldova §i Tara Romäneascä au dat jos vulturii imperiali de pe noua frontiéra. Se §tie cä, in anul 1769, Austria a obligat cele douä Principate ?i Imperiul otoman sä accepte о rectificare de frontierä de-а lungul Carpatilor, in favoarea ei, ocupind о serie de munti. care au fost numiti „muntii revendicati“, Romänii din Principate considerau pe bunä dreptate cä acei munti le apartin, nerecunoscind noua frontierä. 21 Ibidem. 22 Ibidem, c = 245 — 246. 23 Istoria Romäniei, Bucuresti, 1963, vol. III, p. 514. 24 Arh. St. Bucuresti, fond Microfilme din Austria, inv. l 192, rola 59, c — 284 — 408. '' ;•
