Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
I. Arheologie
27 NECROPOLA DE LA BÂIŢA 75 Cronologie Intr-un studiu recent apărut85 au fost analizate detaliat, cu toate referirile bibliografice necesare, atît elementele de cronologie internă ale necropolelor scitice din Transilvania, cit şi aspectele cronologice ce rezultă din cercetările actuale asupra evoluţiei Hallstatt-ului local. Evidenţiind caracterul arhaic de ansamblu al grupului scitic din centrul Transilvaniei, concluziile desprinse permit să se stabilească faptul că infiltrarea acestui grup intrusiv a avut loc la începutul Hallstatt-ului D, adică nu mai tîrziu de primul sfert al secolului VI î.e.n. La analiza inventarului funerar din necropola de la Băiţa s-a încercat, de fiecare dată, o încadrare cronologică cît mai riguroasă, pentru fiecare categorie în parte, bineînţeles de cîte ori acest lucru a fost posibil. Şi această analiză a arătat că, spre deosebire de marea majoritate a descoperirilor scitice din Transilvania, toate categoriile de la Băiţa (si în special cele care permit încadrări mai strînse, mai riguroase) reprezintă tipuri evoluate, caracteristice culturii scitice nord-pontice în faza clasică. Apariţia şi predominarea netă în această necropolă a formelor noi, evoluate, ale inventarului scitic, caracteristice fazei clasice, constituie deci argumentul hotărîtor pentru încadrarea necropolei de la Băiţa în această fază. în sprijinul acestei încadrări vine şi faptul că în mormintele de la Băiţa lipsesc categoriile de inventar caracteristice epocii scitice arhaice, cum sínt mărgelele de caolin, scoicile Kauri, inelele de buclă cu capete conice, tipurile de săgeţi arhaice etc., categorii atît de specifice maréi majorităţi a antichităţilor scitice din Transilvania cunoscute pînă acum. La nordul Mării Negre, evoluţia culturii materiale scitice de la formele arhaice (caracteristice celei de a doua jumătăţi a secolului VII şi primei jumătăţi a secolului VI î.e.n.) spre forme caracteristice fazei clasice devine bine perceptibilă încă la mijlocul secolului VI î.e.n.86. Avînd în vedere caracterul pregnant, am zice nealterat arhaic al maréi majorităţi a antichităţilor scitice din Transilvania şi totodată izolarea acestui grup de lumea scitică nord-pontică, este firesc să considerăm că reflectarea schimbărilor din cultura materială scitică nord-pontică s-a făcut în Transilvania cu o întîrziere de 2—3 decenii. Ţinînd cont de acest considerent, dar 85 V. Vasiliev, în Apulum, X, 1972, pp. 55—58. 86 Vezi P. D. Liberov, în Voprosy skifo-sarmatskoi arheologii, Moskova, (1952) 1954, pp. 132—lfi8; cf. şi A. I. Meliukova, op. cit.
