Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)

III. Etnografie

25

FOLCLORUL VĂII GURGHIULUI (I)

591

O frecvenţă ceva mai mare au refrenele în care se amestecă grupări bisilabice cu trisilabice

Florile dalbe ú u u | 6 и

Domnilor ş-a nost domn ú и и | ú и J ú л |

Florileon, flori dalbe de măr úooj ó о | ú u j ó л j

Analiza materialului nostru ne conduce la constatarea că acomodarea structurii metrice a refrenelor la ritmul de dans este dictată şi de natura limbii române, aşa cum o dovedesc şi creaţiile ritmizate din folclorul copiilor.

Lucia Iştoc

2. Pluguşorul

Pluguşorul apare în zonă în două versiuni: una tipică ţinuturilor extracarpatice, în oare textul este integrat obiceiului „pluguşorului“, iar cealaltă în care textul însoţeşte obiceiul ,,turca“, fiind o oraţie de mulţămită după colindă. Făcînd abstracţie de variantele livreşti, mai tîrzii, care îşi au punctul de plecare în colecţia lui Vasile Alecsandri, cele aparţinătoare primei versiuni sínt rezultatul unei influenţe venite din Moldova. Despre una dintre acestea (mg. 1627 II h), culeasă din Ibăneştî Pădure, cătunul Dulcea, informatorul Chirteş Zaharie, 55 a. ne încredinţează că a adus-o el însuşi din Moldova, unde fusese refugiat cu famliia în timpul primului război mondial. Originea moldovenească a textului să vădeşte de altfel din primul moment, după cum caracterul lui fragmentar poate să se explice prin vîrsta ce o avea la acea dată informatorul şi prin timpul care s-a scurs de la data eînd a învăţat-o.

Mai interesante sínt alte două variante, una culeasă în Hodac (FA 09773), alta din Ibăneşti (mg. 1439/1) care de asemenea îşi dezvăluie obîrşia lor moldovenească, dar poartă totodată semnele împămîntenirii lor în zonă, mai ales în ceea ce priveşte lexicul. Acestea pot fi considerate drept cele mai reprezentative variante culese de noi pentru versiunea' de pluguşor clasic care a circulat în zonă. Semnificativă ni se pare prezenţa aici a unor texte, cu caracter de oraţii, care ca şi în Moldova, sínt legate strîns de obiceiul pluguşorului (uneori îndeplinesc funcţia textului acestuia), fără să cuprindă nimic din conţinutul lui, cu excepţia refre-