Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
III. Etnografie
588 D. POP, I. TALOŞ, I. CUCEU, L. IŞTOC, E. PETRUŢIU 22 deu11 12, care în unele variante prin lungirea valorii lungi devine punctat: I ! 1 —♦ I П —'> cJ П », amfibrah+spondeu13. 3. Melodiile în giustosilabic formează cea mai mare categorie, cuprinzînd colindele cu şi fără refren, izoritmice şi heteroritmice. Cele heteroritmice sínt variante foarte apropiate melodic şi ritmic de cele izoritmice. Formulele ritmice mai frecvente sínt: П 1h П I l> (2 + 3 + 2 + 3)14, cu varianta П 1.mi. \1 (2 + 4 + 2 + 4)15 П M П M (2 + 3 + 2 + 3)16, cu varianta П M.П M (2 + 4 + 2 + 4)17 1 J (3 + 3 + 3 + 3)18 h 1 (3 + 3 + 3 + 3)19 20 4. O categorie a giustosilabicului trieron o formează melodiile în ritm safic. Cel mai adeseori saficul este asociat cu dispondeul sau cu o variantă a acestuia, rezultată din modificarea primului spondeu: II I I —-1. M I “• 5. Un număr redus de melodii nu prezintă nici o altă grupare metrică, decit aceea pe care o dă lungimea versului, şi în cadrul căruia se succed pătrimi, fiecare din ele fiind bine marcată21. Acestea amintesc ritmul unor genuri (cîntec ritual de secere, de nuntă, de înmormîntare) care se acomodează mai uşor mersului ceremonial. O legătură cu genurile amintite este vădită şi în melodica lor. 11 Mg. 1167 a, 1778 I d, 1674 I 1, 1341 c, 1179 1, 1649 g, 1465 a. 12 Mg. 1778 I b, c, 1172 g, 1466 a. 13 Mg 1437 o, 1749 I c, 1649 e, 1465 d, 1746 I h, 1674 I c, 1504, dd. 14 Mg. 1355 c, 1606 d, 1356 f, 1606 f, 1674 I b, 1649 d, 1354 c, 1693 I i. > 15 Mg. 1218 e, 1674 II y, 1806 II a, I j, 1619 II b, 1437 I s, 135 k, 1749 g. 10 Mg. 1421 d, 1674 II n, 1166 b. 11 Mg. 1420 b. 18 Mg. 2119 b, 1031 b, 1623 c. 10 Mg. 1465 g. 20 ,Mg. 1638 I b, 1638 I i, 1166 d, 1693 I k, 1637 II f, 1623 b, 1166 a, 1349 j, m, 1543 e. 21 Mg. 1623 a, 1674 I i.
