Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
III. Etnografie
554 VALÉR POP 4 Medrul care au generat o serie de obiceiuri, sau explică prin legende originea numelor toponimice ale unor aşezări: Colibiţa, La cocoşi, sau ale unor plante: coada smeului ş.a. Acestea le publică în revistele vremii: „Tribuna poporului“ din Arad, „Foaia poporului“, „Analele ASTRA“ ş.a. Colaborează la volumul lui Simion Florea Marian „Insectele în limba credinţele şi obiceiurile românilor“, editat la Bucureşti în 1903, de către Academia Română, care menţionează printre colaboratori pe Th. A. Bogdan, despre care spune: „Acesta (Th. A. Bogdan n.a.) semnalează cele mai multe datini şi legende populare despre insecte, cu denumirea lor populară, din localităţile Bistriţa-Năsăud şi Mureş.“6 Alcătuieşte singur un volum de culegeri „Ştefan cel Mare — tradiţii, legende, balade, colinde, ş.a., culese din gura poporului de Th. A. Bogdan“, publicat la Braşov în 1904, cu ocazia aniversării a 400 de ani de la moartea marelui domnitor moldovean. Volumul a fost apreciat de Octavian C. Tăslăuanu care, sub pseudonimul O. T. Codru, scrie că acesta constituie „ .. . cel mai frumos şi durabil omagiu pe care l-a adus ţărănimea noastră memoriei lui Ştefan. Harnicul învăţător din Bistriţa, prin adunarea acestui material, a făcut un mare serviciu neamului; unele bucăţi din acest volum sínt foarte preţioase şi mărturisesc cît de puternică e amintirea voievodului moldovean în părţile ardeleneşti stăpînite de dînsul. Tradiţiile şi cîntecele acestea sínt o învederare a unităţii sufleteşti, săpată adine în sufletul poetic al ţăranului care nu se mlădie sub povara legilor şi opreliştilor vremelnice.“7 Pentru acest volum autorul a fost răsplătit de către Academia Română cu premiul „Andrei Mureşianu“. In prefaţa culegerii sale Th., A. Bogdan menţionează cu modestie: „Meritul că acestea ies la iveală nu este al meu ci al poporului că le-a ştiut păstra ca o scumpă moştenire strămoşească iar eu adunîndu-le numai dorinţa mi-am împlinit-o.“8 Şi în domeniul etnografiei maghiare au existat preocupări la sfîrşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec. al XX-lea, concretizate într-o serie de lucrări apărute în revistele şi ziarele vremii: „Erdélyi Múzeum“, „Ethnographia“ ş.a. Printre acestea am aminti lucrările lui Gáli Kálmán „Határkerülés és húsvéti öntözés“9 şi „Nyárád melléki népszokások“10, sau Pállos Albert „A görgényi leányvásár.“11 6 Niţu Vaier, Theodor A. Bogdan, în Profiluri mureşene, voi. I, Tîrgu Mureş, 1971. 7 Idem. 8 Idem. 9 Gáli Kálmán, Határkerülés és húsvéti öntözés, ín Ethnographia, nr. 6/1895. 10 Gáli Kálmán, Nyárád melléki népszokások, ín Ethnographia, nr. 7/1896. 11 Pállos Albert, A görgényi leányvásár, ín Kolozsvári, nr. 113/1887.
