Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)

III. Etnografie

5 CONTRIBUŢII ALE CERCETĂRII ETNOGRAFICE MUREŞENE 555 Credem că cea mai reprezentativă figură în domeniul etnografiei ma­ghiare mureşene din această perioadă a fost Harmath Lujza care a cules o mulţime de obiceiuri populare maghiare din satele de pe Valea Nira­­jului. Unele dintre acestea au fost publicate în lucrarea „Nyárád menti székely népszokások“12 în care povesteşte despre clăci şi şezători, despre obiceiurile generate de sărbătorile anuale: Crăciunul, Anul Nou, Vinerea ^ mare, Pomul de Paşti, Regele Rusaliilor, Feciorul de jude, Despre în­­mormîntări ş.a. In ele desluşim talentul povestitoarei prezentînd în mod autentic obiceiurile, aşa cum le-a cunoscut de la ţăranii în mijlocul că­rora a trăit, fără să facă însă comentarii ştiinţifice pe marginea mate­rialului cules. De cultura populară germană s-au ocupat intelectualii saşi sighi­­şoreni Fr. W. Schuster, J. Haltrich, Fr. Müller, Georg Schuller şi J. Mätz. Ultimii doi s-au ocupat în special de etnografie: Mätz de obiceiurile de nuntă, iar Schuller de obiceiurile ocazionate de moarte şi înmormîn­­tare. Desăvîrşirea statului naţional român, moment crucial în istoria zbu­ciumată a românilor transilvăneni, a deschis un cîmp larg spre cultură intelectualităţii, dornică să-şi pună în valoare întreaga sa capacitate în interesul naţiunii române, în interesul acelora care la 1 Decembrie 1918 — au votat într-un glas Unirea. S-a format în aceste condiţii un curent nou de „luminare a satelor“, de ridicare a nivelului de cultură al ţă- 1 rănimii, curent propovăduit şi susţinut de către ASTRA, tribuna de răs­­pîndire a culturii româneşti în Transilvania. In acelaşi timp s-a pro­dus şi un proces invers de descoperire şi valorificare a nesecatului j tezaur popular de cultură materială şi spirituală, izvor permanent de inspiraţie pentru marii creatori. Paralel cu acţiunea de culegere a folclorului s-a desfăşurat şi o acţiune de adunare a vestigiilor etno­grafice. Un rol important în valorificarea artei populare şi a etnografiei mureşene l-a avut Despărţămîntul ASTRA cu sediul în oraşul Reghin înfiinţat la 3—14 aprilie 1874, care în ansamblul acţiunilor de cultura­lizare a ţărănimii şi-a propus şi realizat frumoase spectacole folclorice, denumite „Conducturi etnografice“, în cadrul cărora îşi avea locul de cinste parada portului popular. Este demn de menţionat „Conductul et­nografic“, organizat cu prilejul adunării generale a „Asociaţiunii“, ţi­nută la Reghin la 29—30 august 1925. Acesta cuprindea: 12 Harmath Luiza. Nyárád menti székely népszokások, ín Ethnographia nr. 10/ 1889.

Next

/
Oldalképek
Tartalom