Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
27 ACTIVITATEA CONSILIULUI DIRIGENT 471 caz abuzuri, aşa cum s-a insinuat în unele ziare. Acest curs favorabil s-a admis, avîndu-se în vedere scumpetea deosebită din Bucureşti129. Momentul în care Consiliul Dirigent şi-a început activitatea a fost destul de critic şi sub aspect financiar. Caseriile statului erau în multe locuri goale, iar despre perceperea impozitelor nici nu putea fi vorba, fntr-o asemenea situaţie, s-a încercat contractarea unui împrumut de 5 milioane coroane la bănci cehe şi a unor împrumuturi de la bănci din Transilvania, avan'sîndu-se şi ideea lansării unui împrumut intern130. împrumutul de la băncile cehe nu s-a realizat, în schimb s-au luat 5 milioane coroane de la banca „Albina“, 12 milioane de la banca „Victoria“ din Arad, ambele cu o dobîndă de 5%, şi 15 milioane coroane de la „Victoria“131. Aceste sume erau neînsemnate în raport cu necesitatea organizării şi bunei funcţionări a serviciilor publice din Transilvania. De aceea, Consiliul Dirigent a solicitat şi a obţinut un împrumut de 80 milioane de la Ministerul de Finanţe şi 325 milioane de la Banca Naţională, o parte din aceste sume fiind afectate cheltuielilor armatei, căilor ferate, poştelor — domenii care erau administrate de guvernul central132. Informaţiile cu privire la sumele de bani pe care Consiliul de Miniştri le-a acordat Consiliului Dirigent sínt destul de contradictorii, depinzînd şi de poziţia politică a celor care estimează aceste sume133. Tot în vederea procurării de fonduri necesare administraţiei româneşti din Transilvania, Consiliul Dirigent a cerut aprobarea Ministerului de Finanţe de a lansa un împrumut intern prin emiterea de obligaţiuni la purtător cu dobîndă anuală de 5% în valută de coroane. Din Expunerea de motive la proiectul de decret-lege pe această temă, prezentată în şedinţa Consiliului de Miniştri din 17 ianuarie 1919 de O. Kiriaeescu, ministru de finanţe, rezultă că „Necesitatea acestui împrumut este reală, căci Consiliul Dirigent, preluînd asupra sa toată administraţia ţinuturilor de peste munţi ce s-au alipit la România, trebuie să facă faţă la îusemnate cheltuieli, pe care nu le poate acoperi cu veniturile ce se pot 129 Ibidem, „Românul“, nr. 56 din 16 martie 1920; Arh. Stat Bucureşti, fond. Preşedinţia Consiliului de Miniştri, d. 121/1920, f. 273; Sever Dan, D.A.D., 1919— 1920, pp. 1020—1021. 130 proces verbal din 4 decembrie 1918; Proces verbal din 31 decembrie 1918. 131 proces verbal din 10 decembrie 1918; 25 decembrie 1918, 15 ianuarie 1919 132 „Patria“, nr. 101 din 13 mai 1920. 133 A. Vlad — 120 mil. D.A.D.. 1919—1920, p. 634, ca şi Iuliu 'Maniu, D.A.D., 1920, p. 587; Romul Boilă apreciază suma la 300 mii. Consiliul Dirigent, (în: Transilvania, Banatul, Crişana, Maramureşul 1918—1928, voi. I, Bucureşti, 1919, p. 98); „Patria“ din 13 mai 1920 apreciază suma la 400 mii. iar V. Brătianu la 500 milioane. D.A.D., 1919—1920, p. 633.