Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
468 GHEORGHE IANGU 24 razimă privilegiul Băncii Naţionale110, propunere ce nu se va realiza. Prin Convenţia din 16 octombrie 1919, prin care Banca Naţională acorda statului un nou împrumut de 1 miliard lei, pe bază de bonuri de tezaur111, la art. 7 guvernul se obliga „să studieze şi să propună Băncii Naţionale, cel mai neîntîrziat în cursul acestei luni, măsuri pentru unificarea circulaţiei, ca şi pentru reducerea inflaţiunii monetare. Această operaţiune va trebui să fie făcută înainte de sfîrşitul anului“112. Faptul că angajamentul nu s-a respectat nu surprinde, dacă se au în vedere scopurile guvernului Arthur Văitoianu. Guvernul Vaida a avut, printre obiective, înfăptuirea unificării monetare, aşa cum reiese şi din cuvîntul lui Aurel Vlad, ministru de finanţe în şedinţa Camerei din 16 decembrie 1919113. Tratativele duse de guvern cu Banca Naţională în vederea încheierii unui acord cu privire la unificarea monetară n-au dus la rezultatul dorit, întrucît, aşa cum au declarat în şedinţele adunării Deputaţilor, Aurel Vlad, la 31 decembrie 1919114 şi 18 februarie 1920, şi Victor Bontescu, în 24 februarie 1920115, Banca Naţională, în schimbul sprijinului solicitat, a pretins monopolul pentru cumpărarea aurului pe întreg teritoriul statului şi ipotecarea tuturor pădurilor statului, pretenţii neacceptate de guvern. O altă cauză a amînării unificării monetare, care priveşte de asemeni Banca Naţională, a fost teama acesteia că prin noi emisiuni cursul leului va scădea116. înlăturarea guvernului Vaida a lăsat nerezolvată problema circulaţiei monetare, cu toate efectele negative asupra vieţii economice a ţării în general. In lipsa unor dispoziţii oficiale privind retragerea coroanelor, în Transilvania s-au sesizat cazuri în care în mod nelegal s-a trecut de la valuta coroană la leu, astfel că Resortul de finanţe s-a văzut nevoit ca, printr-o Publicaţiune din 26 ianuarie 1920, să atragă atenţia că „valuta 'legală şi mijlocul de plată pe teritoriul administrat de Consiliul Dirigent e coroana .. ,“117. 110 Victor Slăvescu, Istoricul Băncii Naţionale a României (1880—1924), Bucureşti, 1925, p. 280. 111 Ibidem, pp. 281—282. 112 C. Kiriţescu, op. cit., p. 277. 113 D.A.D., 1919—1920, p. 112; loan Scurtu, Politica internă a guvernului Blocului parlamentar (decembrie 1919 — martie 1920). „Revista Arhivelor“, nr. 1 din 1975, p. 49. 114 D.A.D., 1919—1920, p. 330; C. Kiriţescu, op. cit., p. 285. 115 D.A.D., 1919—1920, p. 671. 116 N. C. Angelescu, op. cit., p. 687. 117 „Gazeta Oficială“, nr. 84 din 2 februarie 1920, p. 4.
