Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
ч stabilească exact suma bancnotelor de coroane aflate în circulaţie în Transilvania şi să decreteze ca valabile în circulaţie doar coroanele care se ştampilau. Ordonanţa prevedea ştampilarea tuturor bancnotelor de coroane, emisiune a Băncii Austro-Ungare de 10, 20, 50, 100 şi 1 000 coroane, aflate în circulaţie pe teritoriul Transilvaniei. Bancnotele de 1 şi 2 coroane nu se ştampilau, dar rămîneau cu deplină putere de circulaţie. în schimb, bancnotele de 25, 200 şi 10 000 coroane şi cele de 20 cor., emisiunea a Il-a, nu se admiteau la ştampilare şi, ca atare, nici în circulaţie. Ştampilarea urma să se desfăşoare între 10 iunie şi 10 iulie 1919. începînd cu 11 iulie 1919, se decretau ca valabile pentru circulaţia financiară doar coroanele ştampilate. Se indicau apoi organele şi modalităţile concrete de desfăşurare a ştampilării. Se atrăgea atenţia locuitorilor să nu prezinte la ştampilare, decit sume care formau proprietatea lor, în caz contrar sufereau rigorile prevăzute în Ordonanţă pentru cazurile de contravenţii45. Pentru acoperirea cheltuielilor ce rezultau' din aplicarea Ordonanţei, s-a stabilit o taxă de 1%, din valoarea fiecărei bancnote (din 10 cor. 10 fileri, din 50 cor., — 50 fileri, din 1000 cor. — 10 cor.,)46. Resortul finanţelor a numit în fiecare judeţ o comisie, pusă sub controlul autorităţilor administrative şi poliţieneşti, care să conducă operaţiunile de ştampilare şi cărora li s-au dat instrucţiuni precise în acest sens. în acelaşi timp, Resortul finanţelor, printr-o adresă din 6 iunie 1919 către prefecţii judeţelor, le solicita întregul sprijin, pentru a se asigura astfel bunul mers al acţiunii de ştampilare47. La 10 iunie 1919, în conformitate cu adresa menţionată, prefectul judeţului Соj ocna, Simion Tămaş, a convocat la Cluj o consfătuire a directorilor de bancă din oraş şi judeţ, la care au mai participat Valentin Poruţiu, prefectul oraşului Cluj, şi Traian Petrişor, şeful comisiei judeţene de ştampilare, consfătuire la care s-au discutat aspectele tehnice ale ştampilării în judeţ48 (componenţa şi sediul comisiei, ordinea în care băncile să se prezinte la ştampilare cu bancnotele adunate de la populaţie). Referindu-se la bancnotele neadmise la ştampilare, fiind deteriorate, cei întruniţi la Cluj, printr-o telegramă adresată la 11 iunie 1919 preşedintelui Consiliului Dirigent, îi sugerau să se dispună ca „ ... bancnotele 11 ACTIVITATEA CONSILIULUI DIRIGENT 455 45 „Despre cei ce se va dovedi că au comis contravenţii, prezentînd bancnote ale cetăţenilor din alte state sau aplicînd ştampile false, ori folosindu-se în mod ilegal de ştampilele originale, întrucît nu vor cădea sub dispoziţiuni penale mai grave, se vor pedepsi cu închisoare pînă la 6 luni şi cu amendă pînă la 10 000 cor. Bancnotele ştampilate prin contravenţii se vor confisca. Ibidem, p. 4. 46 Şi nu de 2%, cum apare în C. Kiriţescu, op. cit., p. 275. 47 Arh, Stat. Cluj-Napoca, fond. Prefectura jud. Cojocna, d. 1271/1919. 48 Ibidem.