Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
454 GHEORGHE IANCU 10 luîndu-se în considerare raporturile financiare interne, exemplul statelor vecine, apreciindu-se că stabilirea unui asemenea curs crea certe obligaţii la rambursarea coroanelor, în condiţiile în care hotărîrile conferinţei de pace eu privire la lichidarea Băncii Austro-Ungare, nu erau cunoscute s-a considerat mai oportun să nu se stabilească un curs fix39. Condiţiile tehnice de realizare a ştampilării, una din condiţiile esenţiale pentru eficacitatea întregii operaţiuni, îşi aşteptau o rezolvare cit mai eficientă, în adoptarea căreia trebuia să se ţină însă seama, neapărat, de posibilităţile materiale de care se dispunea. Ştampila aplicată de Iugoslavia era socotită rudimentară. Soluţia adoptată de Cehoslovacia — aplicarea unui timbru special prevăzut şi cu ştampilă — nu putea fi urmată din lipsa timbrelor apreciindu-se, atunci că ar fi fost nevoie de cca 80 milioane bucăţi de timbre. Nu putea fi luată în discuţie nici procedura Austriei, care a imprimat pe bancnote un desen special cu ajutorul unor maşini de la Banca Austro-Ungariei şi a concentrat întreaga operaţiune de ştampilare la Viena, lucru posibil avîndu-se în vedere starea bună a căilor de comunicaţii. Pentru Transilvania, după asemenea căutări, s-a hotărît executarea unui singur tip de ştampilă turnată în bronz, cu un singur tip de tuş, avînd înscris „România Timbru Special“40. In şedinţa Consiliului Dirigent din 22 martie/4 aprilie 1919 s-au discutat şi s-au admis principiile Ordonanţei privind ştampilarea coroanelor, chestiunea bancnotelor din emisiunea a Il-a şi a celor vinete rămînînd deschisă41. In faza acţiunilor de pregătire a ştampilării, cercuri largi cereau grăbirea operaţiunii42, iar altele, e cazul lui Sever Dan, consilierul Transilvaniei pe lingă Ministerul de Finanţe, aprecia că la 5 luni de la Unire, ştampilarea n-ar mai însemna decît „o simplă încurcătură“, pledînd pentru grabnica unificare a sistemului monetar43. Răspunzînd unei evidente necesităţi, a apărut sub semnătura lui Oscar Kiriacescu, ministrul finanţelor şi a lui Aurel Vlad, şef de Resort44, în „Gazeta Oficială“ nr. 31 din 25 mai 1919 Ordonanţa nr. 4890 în chestiunea ştampilării bancnotelor de coroane. Ştampilarea îşi propunea să 39 Ion I. Lapedatu, Ibidem, p. 693—694. 40 Vezi pentru această soluţie. Ibidem, p. 694. 41 Proces verbal din 22 martie / 4 aprilie 1919. 42 „Renaşterea Română“, nr. 49 din 6/19 martie 1919; nr. 55 din 13/26 martie 1919. 43 Ibidem, nr. 79 din 24 aprilie 1919. 44 „Gazeta Oficială“, nr. 31—35 din 25. 31 mai; 5, 12, 16 iunie 1919, pp. 3—4.
