Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
446 GHEORGHE IANCU 2 caracter general, principial, la condiţiile specifice din Transilvania de după Unire. Resortul s-a preocupat de instituirea controlului statului român asupra administraţiei financiare din Transilvania3, de încadrarea cu personalul necesar, de continuarea încasării impozitelor, de dirijarea cheltuielilor Consiliului Dirigent şi, mai ales, în continuă legătură cu forul central, de reglementarea circulaţiei băneşti. Prin Ordonanţa nr. 117-1919 Preş. din 15 ianuarie 1919, Direcţiunile şi Comisariatele financiare, perceptoratele erau înştiinţate că după primirea ordonanţei, toate rapoartele înaintate pînă atunci Ministerului de Finanţe maghiar să le trimită Resortului de finanţe. Direcţiunile financiare erau invitate să facă un raport amănunţit despre situaţia financiară a teritoriului care aparţinea razei lor de activitate, accentuîndu-se că toate valorile de care dispuneau formează proprietatea statului român. Perceptoratele trebuiau să întocmească şi să trimită Resortului, cît mai urgent, un conspect detaliat despre banii, hîrtiile şi obiectele de valoare ce se găseau în administrarea lor4. Potrivit Ordinului nr. 39 din 7 aprilie 1919 al Resortului de interne, secţia siguranţa generală de stat, filialele băncilor cu sediul la Budapesta au fost verificate de cîte o comisie formată din experţi financiari şi reprezentanţi ai serviciului de siguranţă şi puse pe timpul verificării sub sechestru. După încheierea revizuirilor, băncile 3 Oficiile Centrale la Ministerul de Finanţe din Budapesta erau împărţite în foarte multe birouri, peste 20; 6—7 birouri formînd o grupă erau conduse de un Secretar de Stat; Secţiile peste 25 erau supravegheate şi conduse de Consilierii de secţii. Serviciile financiare externe le îndeplineau direcţiunile financiare care se găseau aproape în fiecare judeţ, oficiile subalterne, anumite comisii judeţene şi alţi factori auxiliari, conlucrau sau ajutau administraţia financiară şi alte oficii cu atribuiţii numai în parte financiare. Personalul Direcţiunii financiare consta din: directorul financiar, concepiştii financiari, comisarii evidenţelor cadastrale, inspectorul peste plutoanele de supraveghetori financiari, personalul auxiliar sau manipulant de birou, executorii de stat. Printre atribuţiile Direcţiunilor financiare erau: să stimuleze şi să dezvolte izvoarele de venit ale statului în modul de constatare a dărilor şi a altor impozite, să întocmească anumite conspecte, tablouri şi date statistice despre starea financiară a judeţului. Oficiile financiare subalterne — perceptoratele, contabilitatea financiară, oficiile minelor de sare, birourile vămilor, magazinele de timbre şi de tutun, cadastrele şi plutoanele de vigili financiari — erau obligate să execute ordinele Direcţiunii financiare. Vezi organizarea detaliată a administraţiei financiare Emanoil Peteanu, Administraţia financiară din Ardeal, Banat, şi părţile ungureşti, „Independenţa Economică“, nr. 15—16 din 1919, pp. 13—18. 4 „Gazeta Oficială“, nr. 6 din 14/27 ianuarie 1919, pp. 30—31, Arhivele Statului Cluj, fond. Resortul de Agricultură, pachet 3/1919, f. 17; „Românul“, nr. 17 din 22 ianuarie/4 februarie 1919.
