Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
9 ASPECTE ALE VIEŢII SANITARE 439 rea şi utilizarea în primul rînd a medicamentelor care se găseau în cantităţi mulţumitoare34. în eforturile generale ale Consiliului Dirigent menite a combate specula şi creşterea preţurilor la diferitele mărfuri, comerţul cu materiale sanitare şi farmaceutice a fost pus sub controlul resortului amintit. Importul era condiţionat de aprobarea prealabilă a resortului, iar pentru materialele importate trebuiau să se prezinte facturile de cumpărare, în vederea stabilirii preţurilor35. Lipsa de medicamente resimţindu-se în întreaga perioadă tratată36, Consiliul Dirigent a alocat în repetate rînduri sume pentru procurarea lor37. în condiţiile în oare bolile infecţio-contagioase, tuberculoza, mortalitatea infantilă etc. cunoşteau o largă răspîndire în Transilvania de după război, Secţia sanitară a relevat importanţa deosebită pe care o reprezenta, pe lingă activitatea curativă, cea de prevenire a bolilor. Ca o rezultantă a strădaniilor depuse, merite deosebite revenindu-i lui Iuliu Moldovan38, a înţelegerii realiste a situaţiilor concrete dovedită de Consiliul Dirigent, s-a ajuns la înfiinţarea Inspectoratelor igienice judeţene, a ambulatoarelor policlinice şi a Institutului surorilor de ocrotire „ . . . primele instituţii sanitare româneşti cu un caracter eminamente preventiv“39. încă înaintea înfiinţării Inspectoratelor igienice judeţene, în conformitate cu hotărîrile consfătuirii din martie 1919 de la Bucureşti, printr-o Notă circulară din 11 iunie 1919 se atrăgea atenţia medicilor primari ai judeţelor şi medicilor şefi ai oraşelor cu drept de municipiu asupra necesităţii declarării tuturor cazurilor de boli infecţioase depistate40. în acelaşi sens, pentru ca rapoartele privind bolile infecţioase din Transilvania să fie identice cu cele din vechea Românie, la 24 iunie 1919 resortul înştiinţa subprefecţii şi primarii oraşelor eu drept de municipiu 34 Arhivele Statului Cluj-Napoca, fond Prefectura judeţului Cojocna, actele subprefecturii, Mapa 13, act 106/1919. 35 „Gazeta Oficială“, nr. 45—46 din 30 iulie, 6 august 1919, p. 2. 36 „în judeţul Hunedoara starea sanitară este în general satisfăcătoare, dar se semnalează lipsa de medicamente“. Cf. Raportul prefecturii judeţului Hunedoara adresat la 28 februarie/13 martie 1919 Resortului ocrotirilor sociale, Arhivele Statului Bucureşti, fond cit., II, dosar nr. 3/1919, f. 3. 37 Proces-verbal din 17 mai 1919, din 15 noiembrie 1919, din 28 ianuarie 1920, din 13 februarie 1920. 38 P. Râmneanţu, Activitatea lui Iuliu Moldovan în medicina socială, în „Clujul medical“ nr. 3 din 1973, pp. 623—625. 39 Tratat de sănătate publică. întocmit de Iuliu Moldovan, I. Stoichiţia, P. Râmneanţu, Ed. II, voi. I, Cluj 1947, p. 85. 40 „Gazeta Oficială“ nr 31—35 din 25, 31 mai, 5, 12, 16 iunie 1919, p. 16.
