Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)

II. Istorie

440 GHEORGHIŢA IANCU, GHEORGHE IANCU 10 despre introducerea unor tabele tip, care se completau de primmedicii judeţelor şi medicii şefi ai oraşelor cu drept de municipiu41. în vederea combaterii epidemiilor42, la 2/15 martie 1919 Consiliul Dirigent a aprobat proiectul Resortului ocrotirilor sociale cu privire la înfiinţarea unor inspectorate igienice43. Prin Ordinul provizoriu al Re­sortului din 19 septembrie 1919 referitor la înfiinţarea inspectoratelor igienice, subprefecţii şi primarii oraşelor cu drept de municipiu erau înştiinţaţi despre înfiinţarea la Cluj, Timişoara, Oradea, Satu Mare, Tîrgu Mureş, Alba Iulia şi Braşov a Inspectoratelor igienice, cu cîte un laborator pentru bacteriologic şi Serologie. Se stabileau, de asemeni, atri­buţiile şi personalul cu care urmau să fie încadrate44. După adoptarea Decretului XXI45, dar înaintea apariţiei lui în „Gazeta Oficială“, la 21 oc­tombrie 1919 Consiliul Dirigent a aprobat propunerile făcute de Resor­tul ocrotirilor sociale pentru numirea inspectorilor igienici, hotărîndu-se cu aceeaşi ocazie ca pentru înfiinţarea inspectoratelor şi a laboratoare­lor să se deschidă cîte un credit de 50 000 coroane46. „Pentru conducerea raţională în combaterea şi prevenirea cu efect a bolilor infecţioase, a epidemiilor şi endemiilor şi pentru realizarea şi controlarea serviciului social-igienic — se spunea în Decretul XXI — se instituie succesiv pen­tru întreg teritoriu administrat de Consiliul Dirigent Inspectorate igie­nice înzestrate cu laboratoare bacteriologice-chimice“47. Atribuţiile in­spectoratelor şi laboratoarelor stabilite prin Decretul XXI, sínt reluate în Ordinul circular nr. 7212 din 3 decembrie 1919, adresat subprefecţi-41 Arhivele Statului Braşov, fond Prefectura judeţului Braşov, actele subpre­­fecturii 72/1920. 42 Vezi pentru epidemii: fond Iuliu Moldovan, dosar nr. 1, f. 46; Arhivele Sta­tului Cluj-Napoca, fond Prefectura judeţului Cojocna, actele subprefecturii, Mapa 13, act 106/1919; Gazeta Oficială a judeţului Mureş-Turda nr. 6 din 8 apri­lie 1920, p. 7; „Drapelul“ nr. 143 din 26 noiembrie 1919; Proces-verbal din 16 fe­bruarie 1920; „Gazeta Oficială“ nr. 81, 20 ianuarie 1920, pp. 1—6. 43 Proces-verbal, 2/15 martie 1919. 44 Raza de activitate a inspectoratelor igienice era următoarea: 1. Inspecto­ratul Cluj — pentru oraşul Cluj, judeţele Cojocna, Solnoc—Dăbîca, Bistriţa—Năsăud, Turda—Arieş. 2. Inspectoratul Timişoara pentru oraşele Timişoara şi Arad şi jude­ţele Timiş, Arad şi Caraş-Severin. 3. Inspectoratul Oradea — pentru oraşul Ora­dea şi judeţele Bihor, Cenad, Bichiş şi Sălaj. 4. Inspectoratul Satu Mare — pentru judeţele Satu Mare şi Maramureş. 5. Inspectoratul Tîrgu Mureş — pentru oraşul Tîrgu Mureş şi judeţele Mureş-Turda, Ciuc şi Odorhei; 6. Inspectoratul Alba — pentru judeţele Alba Inferioară, Hunedoara, Tîrnava Mică, Sibiu, şi oraşul Sibiu. 7. Inspectoratul Braşov — pentru judeţele Braşov, Trei Scaune, Făgăraş şi Tîr­nava Mare. Cf. fond Iuliu Moldovan, dosar 1, f. 83; A. Voina, op. cit., pp. 745— 746. 45 Vezi declararea lor, cf. „Gazeta Oficială“ nr. 62—64, pp. 2—3; nr. 49 din ia­nuarie 1920, p. 4; nr. 81 din 20 ianuarie 1920, pp. 1—6. 46 Proces-verbal din 21 octombrie 1919. 47 „Gazeta Oficială“ nr. 62—64, p. 8.

Next

/
Oldalképek
Tartalom