Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
43 LEGISLAŢIA AGRARĂ DIN TRANSILVANIA (I) 429 ANEXA Nr. 8 18 iunie 1919 Sibiu. Consiliul Dirigent prin resortul său de agricultură, trimite prefectului Tămaşu 7 exemplare din proiectul de reformă agrară, pentru a fi date invitaţilor din judeţul Cojocna la ancheta organizată pe tema reformei agrare la Tîrgu Mureş, anunţată pentru 26 iunie 1919. Consiliul Dirigent Resortul Agricultură şi Comerţ. Statistică şi reforma agrară. Sibiu, 18 iunie 1919, nr. 2665 A. — Foarte urgent. Prefectului judeţului Cojocna, în Cluj. Vă trimite 7 exemplare a traducerii proiectului reformei agrare, ca în acord cu regiunea agricolă judeţeană ungurească (vármegyei gazdasági egylet), să chemaţi doi reprezentanţi ai ungurilor din judeţ ca să participe la ancheta reformei agrare, convocată pe ziua de 26 iunie. Asemenea sínt a se invita episcopiile şi consistoriile bisericilor ungureşti. Binevoiţi a transpune invitaţiilor cîte un exemplar al proiectului. p. Şeful Resortului. Secretar general V. C. Osvadă. Şeful secţiei, Petre Poruţiu. Arh. Stat. Cluj, Fond. C.D.R.A., mapa nr. 3/1919, f. 553. ANEXA Nr. 9 20 august 1919 Tîrgu Mureş. Fragment dintr-un raport al Consilierului Agricol de la Tîrgu Mureş în care vorbeşte de situaţia economică a judeţelor Mureş, Turda şi Tîrnava Mică, concretizînd-o cu cîteva date statistice. Consilierul Agricol al judeţelor Mureş, Turda şi Tîrnava Mică. Nr. 10/1919. Tîrgu Mureş la 20 august 1919. Raport de situaţia economică a regiunii a IV. La nr. 5634/A: Regiunea a IV-a agricolă cuprinzind judeţele Mureş, Turda, şi Tîrnava Mică are o întindere totală de 5 858 km2, numărînd (în anul 1910) 3 828 786 suflete de locuitori dintre care circa 70—75°/o români, 20—22°/o secui şi restul saşi. Din punct de vedere administrativ sínt împărţite cele două judeţe în zece plăşi, iar pe teritoriul fiecărui judeţ a fost cîte un inspectorat agricol al fostului guvern maghiar. Afară de 7 800 km2 care teritoriu este regiune muntoasă, păduri, fineţe şi păşuni de munte, restul de 500 km2 sínt teren cultivabil. Pe teritoriul acestei regiuni este circa 400 km linie ferată principală şi circa 180 km linie ferată îngustă, cu caracter local. Pe văile Mureşului, Tîrnavei Mici, Nirajului, Gurghiului, Tîrnavei Mari, care întretaie cîmpurile acestei regiuni, se
