Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
33 LEGISLAŢIA AGRARĂ DIN TRANSILVANIA (I) 419 realităţile transilvănene, din măsurile similare, pentru probleme similare luate din aceeaşi vreme sau mai înainte, în vechea Românie, purtînd pecetea concepţiilor social-economice ale autorilor, circularele şi ordonanţele aveau rolul de a contribui la procesul de dezvoltare a unei economii agrare unitare. „Dacă în vederile noastre — spunea în Parlamentul ţării, la 30 ianuarie 1920, Victor Bontescu, fostul şef al Resortului de Agricultură — în soluţiunile noastre de ordin politic, vom fi putut greşi, cum greşeşte fiecare om care se ocupă de dezlegarea tainelor viitorului vieţii publice, o singură greşeală n-am putut comite, nici cînd, greşeala de a nu fi fost cu trupul şi adevărat cu sufletul totdeauna pentru desăvîrşita unitate şi sufletească şi politica ţării, pentru care am jertfit, promovînd închegarea ei“85. Această idee prezentă în activitatea Resortului de Agricultură a confirmat-o, puţin mai tîrziu, şi fostul secretar al Resortului. „Nici un moment — scria în 1923 Osvadă, referindu-se la perioada cînd a îndeplinit funcţia de secretar general al Resortului de Agricultură — n-am avut altă convingere decît aceea că în statul întregit trebuie să avem o singură politică socială şi naţională“86. Condus de aceste idei. Resortul Agriculturii ca instituţie centrală a Consiliului Dirigent, a adus hotărîri în probleme agrare generale şi speciale, a iniţiat şi pregătit legislaţia reformei agrare din 1919 şi a arendărilor forţate din anii 1919—1920, a îndrumat şi coordonat, singur sau prin unele instituţii centrale şi externe, lucrările de pregătire a reformei agrare sau de aplicare a arendărilor forţate, problemele agrare în general şi cele zootehnice şi sanitar-veterinare. In al doilea rînd, Resortul Agriculturii, îmbunătăţindu-şi treptat propria sa organizare internă, a desfăşurat, paralel, o susţinută activitate de organizare a unor instituţii cu caracter agrar, menite a pune în aplicare programul său. Şi în această problemă cei trei factori amintiţi mai sus, s-au conjugat pentru a conferi suprastructurii create în domeniul agrar, suportul necesar în aplicarea dezideratelor impuse la ordinea zilei. Instituţie creată în cadrul unei societăţi burgheze, pentru consolidarea bazei acesteia, Resortul Agriculturii, cu serviciile sale interne şi externe, a avut caracterul de clasă caracteristic suprastructurii societăţii capitaliste. Confruntările dintre păturile ţărănimii sărace şi marii proprie-85 Dezbaterile Adunării Deputaţilor, 1919—1920, Şedinţa din 30 ianuarie 1920, p. 355. 86 Osvadă V.C., Material pentru soluţii economice, Cluj, 1923, p. 49; Ştirban M., Comitetul Agrar ... p. 588. 27*
