Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
420 MARCEL ŞTIRBAN 34 tari sau arendaşi au avut loc, după cum vom vedea, la sediul acestor instituţii. De aceea, repetăm, am şi găsit necesară tratarea lor în cadrul temei noastre. Clasele avute s-au străduit din răsputeri să influenţeze luarea unor decizii dezavantajoase lor şi, nu de puţine ori, au reuşit. Era timpul însă cînd şi ţărănimea a trebuit să fie ascultată şi, prin tăria adevărurilor susţinute a obţinut, mai mult ca altădată, hotărîri şi în favorul ei. De aici se desprinde cea de a treia funcţie a Resortului Agriculturii — prin unele servicii create în interiorul său. E vorba de deciziile pe care avea dreptul să le ia ca ultimă instanţă, confirmînd sau infirmînd o hotărîre luată anterior de către o instituţie subordonată Resortului Agriculturii. Spre acest resort s-au îndreptat un număr impresionant de cereri din partea ţăranilor, cerînd să li se facă dreptate. Marii proprietari şi-au trimis şi ei tot spre Resortul Agriculturii lungile lor memorii87. Dreptatea celor dintîi şi nedreptatea celor din urmă, sínt adevăruri ce se desprind din fiecare rînd rămas. Şi unele şi altele au fost, la Vremea lor, judecate cu dreptate în multe cazuri de către Resortul Agriculturii şi instituţiile subordonate acestuia. Au fost date sentinţe drepte, în numele dreptăţii. N-au lipsit însă nici nedreptăţile făcute în unele cazuri ţăranilor. Cîştig de cauză au mai primit, în dese cazuri, fără ca drepte să le fie şi cauzele, şi marii proprietari. Multe deciziuni — după cum erau numite în epocă hotărîrile sau sentinţele luate în litigiu de reforma agrară sau arendări forţate — au fost date sau luate de Resortul Agriculturii ori de către instituţiile subordonate acestuia. ANEXA Nr. 1 1 decembrie 1918. Alba Iulia. Punctul 5 al articolului III din Hotărîrea unirii Transilvaniei cu România, referitor la reforma agrară. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietarilor, în special a proprietăţilor mari. în baza acestei conscrieri, desfiinţînd fideicomisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creieze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atît cît să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte potenţarea producţiunii.-----r—----------------87 Arh. Stat. Cluj, Fond. C.D.R.A. Registru de intrare-ieşire din 1919. Datorită valorii Sale documentare vom încerca,''“poate cu sprijinul Arhivelor Statului, să publicăm într-un viitor apropiat fragmente din acest registru şi din documentele întregului fond ce se păstrează la Arhivele Statului din Cluj.
