Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
388, MARCEL ŞTIRBAN 2 potenţa producţia agricolă1. Două probleme la fel de importante înscrise pe întîia pagină de istorie contemporană a României. Este şi întîia filă deschisă reformei agrare din Transilvania postbelică. Nivelarea socială era chemată să lichideze tarele trecutului iar potenţarea producţiei să asigure progresul economic. Din păcate, radicalismul declarat al reformei, a fost îngrădit de caracterul facultativ, ales în locul imperativului, şi al generalului, în problema latifundiilor. Punctul 5 din Declaraţia de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 nu a cerut desfiinţarea latifundiilor, ci doar micşorarea lor „după trebuinţă“. O formulare atrăgătoare a fost aleasă în problema împroprietăririlor: „i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arătură, păşune, pădure) cel puţin atît cît poate munci el şi familia lui.“2 Imprecis şi, totuşi, promiţător, aşa cum fusese, de altfel formulată şi exproprierea latifundiilor. Marii proprietari au putut să înţeleagă că nu li se va expropria totul şi că nu se va expropria de la toţi, iar ţăranii că li se va da pămînt, fiecăruia, din cei ce nu aveau atît cît pot munci. Aşa stînd lucrurile, cei dinţii, marii proprietari, nu aveau de ce să se teamă, iar ţăranii, ce aşteptau împroprietărirea, nu aveau de ce fi nemulţumiţi. Precizările, fireşti de altfel, dar care ar fi putut să neliniştească pe unii şi să nemulţumească pe alţii, au fost astfel premeditat ocolite. Caracterul facultativ aşezat la temelia celor două componente ale reformei agrare — expropriere şi împroprietărire, ce vizau în fond reducerea marii proprietăţi, formarea şi întărirea gospodăriilor ţărăneşti — va rămîne o dominantă a punctelor de vedere exprimate de către oficialii Coniliului Dirigent, de către cei ce vor trece la pregătirea proiectului de reformă agrară. Decretul-lege de reformă agrară nr. 3911/1919, creaţie a Consiliului Dirigent va păstra în articolele sale nota dată de Hotărîrea de la Alba Iulia. De data aceasta însă caracterul facultativ dat reformei agrare, în problema latifundiilor, va prilejui sau favoriza multe conflicte între părţile interesate. Pregătirea proiectului de reformă agrară a fost cerută Consiliului Dirigent prin decretul nr. 3631 din 11 decembrie 19193. Consiliul Dirigent, ţinînd seama de punctul 5 al Hotărîrii de la Alba Iulia şi de misiunea 1 Pascu, Şt. Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. Cluj, Universitatea Babeş-Bolyai, 1968, p. 405; Liveanu, V. Origine des clauses agraires de la declaration d’Alba Iulia et leurs conséquences pour Vevolution de la grande propriété fonciere, R.R.H., 1968, 7, nr. 6, p. 1159; Liveanu, V. Limitele aplicării clauzelor agrare ale Declaraţiei de la Alba Iulia, Rev. Statistică, 1969, 18, nr. 5, pp. 23—32; Anexa nr. 1. 2 Ibidem. 3 Hamangiu, C. Codul general al României. Legi uzuale. Voi. VIII, p. 1164.
