Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
3 LEGISLAŢIA AGRARĂ DIN TRANSILVANIA (I) 389 încredinţată prin decretul amintit, a organizat un serviciu special al reformei agrare şi al statisticii în cadrul Resortului agriculturii, cu obligaţia, imediată, de a culege date în legătură cu proprietatea agrară şi de a pregăti, cu sprijinul unei comisii, proiectul de reformă agrară4. Pentru realizarea întîiului obiectiv, Resortul agriculturii a cerut la 15 ianuarie 1919 primăriilor şi consiliilor comunale să răspundă în termen de 15 zile la un Chestionar. întrebările se refereau la proprietatea agrară existentă într-o comună, pe categorii de proprietăţi, la situaţia semănăturilor din toamna anului 1918 şi la perspectivele din primăvara anului următor, la suprafeţele de teren cultivate înainte de 1914, situaţia prezentă a şeptelului de animale, la industria locală etc.5 Datele au fost cerute pentru pregătirea reformei agrare, dar, de fapt, prin ele s-a urmărit cunoaşterea în general a situaţiei agricole din Transilvania. Răspunsurile trebuiau date de către notarul comunei, verificate de pretorul de plasă şi trimise Resortului agriculturii, prin prefecturile de judeţ. „Primăriile şi consiliile au să răspundă fără întîrziere la întrebări — se spune în instrucţiunile ce însoţeau chestionarele — după cea mai bună cunoştinţă a lor“. Se puteau inspira, pentru această lucrare, din datele pe care le păstra primăria comunală, acestea urmînd a fi confruntate şi verificate în cadrul unor adunări generale pe comune sau culese chiar prin intermediul lor. Instrucţiunile date pentru completarea situaţiei cerute a sugerat şi acest mecanism de informare, fără а-l impune ca o etapă obligatorie. Toţi cei chemaţi să conlucreze la strîngerea datelor au fost invitaţi însă să-şi dea toată silinţa pentru a face un lucru bun. A fost invocată importanţa deosebită a reîmpărţirii pămînturilor, un postulat al dreptăţii sociale, „fără de care în viitor nici singuraticii, nici neamurile, [adică nici oamenii ca indivizi, nici statele] nu vor putea trăi“6. Răspunsurile la chestionarul din 15 ianuarie 1919, centralizate mai întîi la prefecturi şi apoi la Resortul agriculturii, au stat la baza pregătirii proiectului de reformă agrară şi au fost prezentate sub formă de sinteză, 4 Arh. Stat. Cluj, fond Direcţia Agriculturii, dosar nr. 22/1922, p. 3 (în continuare D.A.). După afirmaţiile lui Petre Poruţiu, anteproiectul Decretului lege de reformă agrară pentru Transilvania a fost întocmit de el, din încredinţarea lui Victor Bontescu, Expunerea de motive, după aceeaşi sursă, a fost elaborată de către V. C. Osvadă; iar redactarea definitivă precum şi susţinerea sa în cadrul discuţiilor purtate la Consiliul Dirigent şi în Marele Sfat Naţional de la Sibiu s-au datorat lui Victor Bontescu; Poruţiu, Petre Principiile exproprierii în reforma agrară legiferată de Marele Sfat Naţional al Transilvaniei şi părţilor ungurene prin de'cretul lege nr. 3911 din anul 1919. Reprivire şi constatări. Sibiu, Tip. Dacia Traiană, p. 13. 5 Anexele nr. 3 şi 4. 6 Anexa nr. 4.
