Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
í382 ADRIAN STOICA 18 Numeroasele rapoarte ale plenipotenţiarilor austro-ungari, precum şi note ale ministrului de externe din Viena ne dezvăluie faptul că a fost interzisă difuzarea prin poştă în monarhia austro-ungară a unor ziare româneşti ca „Binele public“, „Alarma“ (Ploieşti), „Opinia“, „Solidaritatea“ etc.52 La un moment dat, singurul ziar care mai putea pătrunde în Ungaria şi Transilvania era „Timpul“. Ministerul de interne ungar deţinea „statistica publicaţiilor intrate din România în Ungaria, precum şi a ziarelor interzise sau confiscate“53. Acelaşi minister a propus primului ministru ca, în conformitate cu sugestiile ambasadei austro-ungare din Bucureşti, oficiile poştale să aibă evidenţa ziarelor din România interzise să circule pe teritoriul Transilvaniei şi Ungariei: „Ziarele interzise îşi schimbă în mod regulat denumirea — se spune într-o adresă a Consiliului de miniştri ungar 1 noiembrie 1877 — şi, în felul acesta, pătrund în Austro-Ungaria. Pătrunderea ziarelor poate fi împiedicată numai dacă există evidenţa ziarelor ce apar în România, iar cele care nu figurează în evidenţă să fie oprite, iar cei care le trimit să fie pedepsiţi conform legilor din România“54. Era deci şi pe această cale o încercare de imixtiune a Austro-Ungariei în treburile interne ale României. Cu toate măsurile luate şi cu toate că oficiile poştale le reţineau şi le trimiteau la Direcţia poştelor, ziarele ajungeau în Transilvania la Braşov, unde o parte din ele erau confiscate. Corniţele suprem al comitatului Arad raporta ministerului de interne în octombrie 1893, că pentru ziarele „Adevărul“, „Constituţionalul“, „Gazeta săteanului“, „LTndependence roumain“, „Lupta“, „Lumina“, „Voinţa naţională“, „Voinţa Prahovei“ etc. nu există abonamente dar totuşi ele ajung la Arad în plicuri sau colete primite din România. Calendarul Ligii Culturale pe anul 1893, primit de Paraschiva Roşea din Sălişte, avea pe coperta ilustrată o femeie ce simboliza Transilvania, Banatul şi Crişana. In mijlocul copertei, sus, erau scrise cuvintele „cultură, naţionalitate, libertate“. Pe o parte a copertei se aflau portretele lui Horia, Traian, Avram Iancu, Cloşca, Mihai Viteazul şi Crişan55. Nu întîmplător acest Calendar a fost interzis pe teritoriul Transilvaniei, deoarece numai coperţile lui, fără să mai vorbim de articole, conţineau 52 Arh, Stat. Bucureşti, fond. Microfilme Austria, rola 69, cadrul 1 53 Arh, Ministerului de interne al Ungariei, filele 31, 962, 841, 67. 217, 802, 143, 7039, 787, 762, 11, 489, 6, 310, 773, 736, 736, 158, 6709, 7286, 601, 581, 107, 978, 74, 1003, 818, 299 pe anii 1903/1904 54 Arhiva Ministerului de interne a Ungariei, fila 216 55 Ibidem, f. 124
