Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
17 LEGĂTURILE culturale între români 381 bele versante ale Carpaţilor. „ . .. Mult ne bucurăm şi din cauză, că recunoaşterea Ligii prin lege îi va da acestei nobile instituţiuni o forţă de viaţă extraordinară — se spune într-un editorial al ziarului „Lupta“. Tot ce este element serios, bun şi nobil în România, toţi oamenii cu adevărate sentimente româneşti se vor grupa în jurul Ligii“48. „Tribuna“ adresează un apel către membrii Ligii să protesteze împotriva proiectului de lege din 1907, prin care Appony urmărea să dea lovitura de graţie culturii româneşti. Arătînd că la 1894 cei de la Ligă au pus în picioare întreaga ţară (e vorba de procesul memorandiştilor — n.n.), editorialul din ziar subliniază ideea că acum (1907) este vorba de cea mai importantă instituţiune culturală românească, de şcoli şi învăţători, şi încheie: „Acum cînd Liga e recunoscută şi ca persoană morală, e natural ca cei din fruntea ei să se agite şi să-şi spună cuvîntul. în definitiv, nici nu e vorba de un amestec nepermis în afacerile unui stat vecin. ci fratele trimite încurajare fratelui care apără cultura română, comoara comună a întregului neam românesc“49. Aşa cum am mai arătat, circulaţia de ziare, reviste, cărţi calendare, într-o parte şi alta a Carpaţilor a constituit un mijloc important de legătură între toţi românii de pe teritoriul românesc. Multe din aceste ziare sau cărţi, fiind considerate periculoase de către clasele stăpînitoare din Ungaria, erau confiscate fie la graniţă, fie după aceea, erau interzise prin ordine ale guvernanţilor maghiari de a pătrunde în Transilvania. Un ziar oprit de a circula în Austro-Ungaria a fost „Românul“. Numerele lui destinate monarhiei au fost înapoiate oficiului poştal din Bucureşti din cauză că s-a interzis din partea guvernului de la Pesta pătrunderea lui în Austro-Ungaria50. „Revista Bistriţei“ ne informează că judele de instrucţie şi procurorul din Bistriţa au făcut la 12 ianuarie 1906 o percheziţie la biblioteca Reuniunii române de citire din Zagra şi au confiscat următoarele cărţi: Istoria Românilor sub Mihai Vodă Viteazul de Bălcescu (2 ediţii); Românii din regatul ungar şi politica maghiară de I. Slavici; Discursul lui V. A. Urechia rostiţi în Senat la 2 decembrie 1893; Discursul lui D. A. Sturdza la dezbaterea adresei, rostit la 9 şi 10 decembrie 1894 şi Istoria Românilor de A. D. Xenopol (3 volume)51. Desigur că nu întîmplător circulau cărţi cu astfel de titluri în Transilvania. 48 „Lupta“, an I, nr. 24, 28 ianuarie/10 februarie 1907, p. 1 49 „Tribuna“, Arad, an XI, nr. 52, 6/19 martie 1907, p. 1. 41 „Românul“, 7 iunie 1873, p. 495 51 „Tribuna“, Arad, nr. 11, 28 ianuarie 1906, p. 5.
