Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
11 LEGATURILE CULTURALE ÎNTRE ROMÂNI 375 Franţa şi Italia. Articolul 2 al regulamentului de concurs la stipendiile societăţii „Transilvania“ prevedea: „Pot concura la aceste stipendii junii români de peste Carpaţi, fie din Transilvania sau Bucovina, fie din ţinutul Sătmarului ori Maramureşului, al Oradei Mari sau al Aradului, fie din Banat, care au terminat cel puţin clasele gimnaziale şi au făcut examenul de maturitate“30. De fapt, scopul urmărit de Societatea „Transilvania“ era acela de a lupta pentru unirea tuturor românilor într-un singur stat. Legăturile culturale între românii ce se aflau în ţară sau peste hotare se materializau şi în întîlnirile acestora cu ocazia diferitelor jubilee, asupra cărora nu vom mai insista. Amintim, doar, că, în anul 1870, o scrisoare a comitetului central al studenţilor români din Viena anunţa „participarea acestora la o serbare de comemorare a lui Ştefan cel Mare în Bucovina“31. Pe linia schimbului de cărţi sau ziare din România şi Transilvania, •consemnăm o adresă a lui George Bariţiu din anul 1877, care făcea cunoscută Comitetului Asociaţiei transilvane pentru literatură şi cultura poporului român „necesitatea dotării Bibliotecii centrale universitare din Bucureşti cu exemplare de carte românească sau străină din Transilvania“32. Este neîndoios că, prin anii 1880, propaganda românească în Transilvania şi Banat era o realitate ce nu mai putea fi negată. Această propagandă trecuse deja din domeniul literar în acela al agitaţiei politice. Nu mai exista nici o îndoială asupra sprijinului moral — şi nu numai moral — al guvernelor române sau cel puţin al unor personalităţi influente. în anul 1881, studiau aproximativ 100 de transilvăneni la Universitatea din Bucureşti, primind şi burse însemnate. Ziarul „Românul“ era expediat în Transilvania sub titlul schimbat de „Unul pentru altul“. Apariţia unor ziare sau reviste era consemnată cu promptitudine în presa vremii de pe ambele versante ale Carpaţilor. „Lupta“ din februarie 1907 anunţă că „Viaţa românească“, voluminoasa revistă lunară de la Iaşi, a apărut în anul al doilea, conţinînd în cele 220 de pagini un material bogat şi interesant, al scriitorilor din toate părţile locuite de români. După ce arată cuprinsul revistei, ziarul „Lupta“ conchide: „Viaţa românească“ 30 „Românul“, 24 iulie 1868, p. 629 31 Biblioteca Academiei R.S.R., mss. rom. 989, f. 184 32 Ibidem, mss. rom. f. 168—169.
