Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
376 ADRIAN STOICA 12 e cea mai mare revistă românească care a apărut vreodată la noi“33. Acelaşi ziar îşi informează cititorii despre numărul şcolilor existente în vechea Românie în anul 1907, arătînd că în total există 4606 şcoli dintre care 3653 sínt rurale, 385 urbane, 204 şcoli primare private, 37 şcoli superioare şi inferioare de meserii, 12 şcoli de agricultură, 2 universităţi etc.34. Militînd pentru unitatea culturii şi limbii româneşti, I. Russu-Şirianu scrie un articol în preajma serbărilor „Astrei“ de la Sibiu, din anul 1905, în care arată printre altele: „cultura noastră este cultura unui popor robit, unui neam trăit în suferinţă“35. „Tribuna“ din Arad publică un emoţionant articol al lui Nicolae Iorga, prilejuit de moartea marelui pictor român Nicolae Grigorescu, pentru ca transilvănenii să cunoască şi mai bine personalitatea artistului român36. Pentru a întreţine mereu vie conştiinţa de solidaritate a întregului popor român, pe baza tezaurului cultural naţional, s-au înfiinţat o serie de societăţi şi asociaţii, atît în vechea Românie, cît şi în Transilvania. Rolul acestor societăţi culturale era şi acela de a cultiva spiritul de luptă al românilor de pretutindeni pentru dreptate socială şi libertate naţională. Numărul acestor societăţi şi asociaţii este mare, activitatea unora sau altora fiind cercetată, mai ales în ultimii ani. Noi vom aminti două din cele multe, care am putea spune că s-au detaşat de celelalte şi prin bogata lor activitate pe linia făuririi statului naţional unitar român. La 23 octombrie/4 noiembrie 1861 se înfiinţează la Sibiu „Asociaţia transilvană pentru literatură română şi cultura poporului român“ („Astra“). „Astra“ a grupat, decenii de-a rîndul, personalităţi marcante, oameni de cultură din teritoriile româneşti aflate sub stăpînirea monarhiei austroungare. Asociaţia a adus o contribuţie de seamă la strîngerea şi lărgirea legăturilor între românii de pretutindeni. Ea a constituit un mijloc important în lupta pentru înfăptuirea idealului naţional al poporului nostru.. La 24 ianuarie 1891 tineretul universitar din vechea Românie pune la Bucureşti temeliile „Ligii pentru unitatea culturală a tuturor românilor“, care cuprindea personalităţi culturale şi ştiinţifice de vază, precum şi numeroşi studenţi. Din anul 1914 ea a luat denumirea de „Liga pentru unitatea naţională a tuturor românilor“. Scopul pentru care a fost 33 „Lupta“ an I, nr. 32, 8/21 februarie 1907, p. 12 34 Idem, nr. 14, 13/30 ianuarie 1907, p. 7. 35 „Tribuna“ (Arad), an XI, nr. 146, 6 august 1907, p. 1 36 Idem, nr. 168, 11 august 1907, p. 4.
