Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
DESPARŢĂMÎNTUL REGHIN AL „ASTREI“ MARIN ŞARA înfiinţată în anul 1861 „Asociaţiunea pentru literatura română şi cultura poporului român“ a fost centrul de gravitate al năzuinţelor culturale, morale, sociale şi al aspiraţiilor naţionale ale tuturor românilor din Transilvania. Continuînd aspiraţiile generaţiei secolului al XVIII-lea şi inspirîndu-se din ideologia revoluţiei de la 1848, promotorii „Astrei“ au pus temelia unui program de luptă care a deschis perspective largi, în forme şi împrejurări noi, vieţii naţional-culturale a românilor de sub stăpînirea monarhiei austro-ungare1. Avînd drept călăuză discursul rostit de Simion Bărnuţiu pe Cîmpia Libertăţii de la Blaj, în care s-a enunţat principiul că: „Libertatea unui popor nu poate fi înţeleasă fără libertatea naţională, iar fără aceasta nu e cu putinţă cultura naţională“2, conducătorii „Astrei“ au militat în permanenţă pentru traducerea în viaţă a programului fixat, elaborat de George Bariţiu, în apendicele statutelor, intitulat „Propuseţiunile (propunerile), care au în vedere „Studierea sistematică a vieţii materiale şi spirituale a românilor din monarhie şi prevăd mijloacele cele mai potrivite ale activităţii „Astrei“, în sprijinul progresului social“3. Urmărind ca scop principal luminarea poporului, răspîndirea ştiinţei de carte, a culturii în rîndul maselor populare, „Astna“ a menţinut prin limbă, literatură, tradiţii în port, dans, cîntec etc., o permanentă conştiinţă naţională în rîndul poporului român. Prin folosirea celor mai eficiente mijloace de propagandă, cum sínt: Conferinţele, organizarea de festivităţi naţionale, biblioteci populare, muzee şi monumente comemorative, răspîndirea publicaţiilor „Astrei“, şcoli ţărăneşti, cursuri de alfabetizare, activitatea cercurilor culturale, construcţii de şcoli şi cămine cul1 Vezi Curticăpeanu, V. „Astra"-centru al vieţii culturale româneşti din monarhia austro-ungară (1861—1918), în Curticăpeanu, V. Mişcarea culturală românească din 1918, Bucureşti, Editura ştiinţifică, 1968, p. 69. 2 Bărnuţiu, S. Românii şi ungurii, Discurs rostit în catedrala Blajului, 2/14 mai 1848, cu introducere şi comentar de G. Bogdan-Duică, p. 31. 3 Curticăpeanu, V., op. cit., p. Г0. 20*
