Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
308 MARIN ŞARA 2 turale etc., „Astra“ şi-a îndeplinit cu cinste rolul de educator şi luminător al populaţiei româneşti oprimate. După cum ştim, la început preocupările „Astrei“ s-au îndreptat în jurul unor probleme de cultură, menite să întărească forţa intelectuală, prin sporul numeric al instituţiilor şi al cărturarilor, ieşind în evidenţă în primul rînd caracterul ei ştiinţific şi preocuparea pe linie organizatorică şi administrativă, concretizată între altele prin elaborarea în anul 1869 a unui regulament de funcţionare. Treptat, începînd cu deceniul al VlII-lea al secolului al XIX-lea se observă o lărgire a cadrului acţiunilor ei, prin atenţia tot mai mare acordată activităţii în sinul maselor populare, pentru realizarea dezideratului din punctul 2 al statutelor: „înaintarea culturală a poporului român“. Evadînd din sfera academică şi intelectualizantă, „Astra“ şi-a găsit o menire durabilă în munca de ridicare a populaţiei româneşti de la sate. Şezătorile şi festivalurile „Astrei“ erau tot atîtea prilejuri binevenite pentru structurarea noului suflu în devenire, iar adunările generale, împînzite de tot mai multe cămăşi albe, provocau manifestări impunătoare de mîndrie naţională şi încredere în viitor4. Grija conducerii „Astrei“ de a aduce îmbunătăţiri organizatorice se observă încă din primul deceniu al existenţei ei, care treptat s-au completat după cerinţele vremii şi împrejurări. Astfel în şedinţa sa din 7 decembrie 1869, Comitetul Central a arondat teritoriul „Astrei“ în 22 de despărţăminte. Din cele 22 despărţăminte, în primul an, respectiv în anul 1870, s-au înfiinţat 9, iar în anii următori încă 9, printre care şi despărţământul Reghinului. Prin crearea despărţăminitelor, „Astra“ a putut pătrunde în cele mai obscure cătune, animînd pretutindeni viaţa românească din Transilvania. Schiţa istorică a preocupărilor pentru cunoaşterea activităţii desfăşurate de despărţămînt încă de la înfiinţare, Despărţământul Reghin al „Astrei“, datorită bogatei şi permanentei sale activităţi a fost în atenţia presei centrale şi locale din Transilvania. Rapoartele Comitetului Central, protocoalele şi procesele-verbale, aflate la Arhivele Statului din Sibiu şi Tg. Mureş, completează relatările presei. 4 Hulea, E. Astra-istoric, organizare. activitate, statute si regulamente. Sibiu, Editura „Astrei“, 1944, p. 7.
