Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
I. Arheologie
98 VASILE MOGA 4 gra — cu puncte incizate (pl. XXXVI/5) şi o buză de castron, negru, îngrijit lucrat (pl. XXXVI/6). In afara ceramicii au apărut şi obiecte din metal. Cuiele şi piroanele din fier, utilizate la diverse construcţii, au forma şi dimensiunile pieselor similare din toate aşezările romane. Aspectul agrar-economic al staţiunii este ilustrat de descoperirea unui interesant pond, piesă destul de rar semnalată în aşezările intracarpatice7. Avînd acelaşi rol ca şi cel al monedelor, pondurile din toate timpurile reprezentau greutatea obiectelor. Fără a fi identic cu nici unul din pondurile din Dobrogea, mai bine cunoscute, şi atribuite, în speţă, grecilor şi romanilor, pondul de la Blandiana este lucrat din plumb, are o formă ovală şi este lipsit de orice indiciu în legătură cu valoarea metrologică. La partea superioară printr-un inel de bronz are introdus dispozitivul de fixare pe balanţă, constînd dintr-o sîrmă de bronz cu capetele răsucite. Dimensiunea: plumbul — 3 cm, dispozitivul de fixare — 3,5 cm, greutatea — 0,250 kg. Din bronz este lucrată şi aplica ovală (dimensiuni 6x5 cm), decorată cu ornamente perforate în formă de semilună. Pe partea opusă sínt aplicate, în triunghi, trei nituri, dovadă că aplica putea servi şi drept cataramă. Piesa este identică, pînă la detaliu, cu o aplică descoperită în castrul roman de la Răcari, publicată, cu ani în urmă, de D. Tudor7 8. In final menţionăm şi o fibulă fragmentară, de formă semicirculară, partea inferioară (regiunea acului) nefiind recuperată. Trasarea unei noi secţiuni (S/3) cu dimensiunile iniţiale de 6x1 m. situată la 19,50 m este de S/l, a dus la descoperirea fundaţiei unei construcţii, eventual locuinţă, sau complex de clădiri (?), dezvelită parţial. La adîncimea de 0,15 m faţă de nivelul actual de călcare, în carourile 1—3, din partea de nord a secţiunii, a fost prinsă substrucţia în discuţie, alcătuită din blocuri din piatră de rîu, de mărimi variabile (0,10—0,60 m), prinse cu mortar. In apropierea fundaţiei, cercetările de suprafaţă au identificat multe blocuri identice, provenind fie de la fundaţia respectivă, fie de la alte construcţii antice distruse de lucrările agricole. Urmărirea zidului a dus, cum era şi normal, la prelungirea capătului nordic al secţiunii cu încă 3,50 m, încît la încheierea sondajului substrucţia 7 Pentru ponduri a se vedea C. Moisil, Ponduri inedite din Histria, Callatis şi Tomis, în SÓN, I, 1957, pp. 247—295; C. Preda, Ponduri antice inedite de la Callatis şi Tomis, SCN, I, pp. 297—304; H. Nubăr, Un nou pond de la Callatis, SCN, II, 1958, pp. 367—370; C. Preda, Contributions á l’etude du Systeme ponderal d’Histria, Dacia, N.S., II, 1958, pp. 451—461; idem, în SCIV, XV, 1974, 1, pp. 53—57. 8 D. Tudor, Castra Daciae Inferioris (VIII), Săpăturile lui Gr. Tocilescu in castrul roman de la Răcari, Apulum, V, 1965, p. 247, fig. 7, nota 57.
