Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
I. Arheologie
5 SONDAJUL ARHEOLOGIC DE LA BLANDIANA 99 era prinsă pe 7 m lungime. Grosimea zidului este variabilă — 0,50 m la partea sudică şi 0,80 m în capătul nordic, pînă unde a fost dezvelit în 1974. Deschiderea unei casete de 1,10X1 m, în peretele vestic a permis prinderea unui colţ al locuinţei, păstrat in situ, pe distanţa de 0,80 m. între materialele arheologice găsite deasupra zidului s-au identificat fragmente de ţigle şi olane, provenind din partea superioară a construcţiei, pereţi de vase şi un opaiţ întregibil, fără ştampila meşterului. * * * Sondajul de la Lunca Fermei a dus la identificarea, după toate probabilităţile, a unei noi aşezări rurale, cu aceleaşi trăsături ca şi aşezările similare din Transilvania9, situată lîngă drumul ce unea capitala provinciei, Ulpia Traiana, cu marele centru urban Apulum10. în actualul stadiu al cercetărilor şi descoperirilor—material ceramic, din metal, urme de construcţii din piatră — nu ne putem pronunţa asupra unor probleme, cum ar fi, bunăoară, întinderea staţiunii, limitele cronologice ale funcţionării etc. Ceea ce se poate afirma cu siguranţă este faptul că săpăturile din 1974 vin să confirme arheologic informaţiile mai vechi, strînse în Tabula Imperii Romaniu, în privinţa aşezărilor romane, risipite în stînga şi dreapta Mureşului. în zona actualelor localităţi Vinţul de Jos şi Blandiana. Continuarea cercetărilor la noul punct de interes arheologic, preconizate în viitorul apropiat, vor aduce noi dovezi despre intensitatea locuirii văii Mureşului, în epoca cînd teritoriul nord-dunărean era încadrat în hotarele, istoria şi politica Imperiului Caesarilor. 0 D. Protase, Observaţii în legătură cu aşezările rurale din Dacia romană, ACtaMN., V, 1968, pp. 505—511. 10 Porţiuni din acest drum roman au fost identificate deasupra comunei Blandiana, coborînd probabil pe malul Mureşului. Cf, SCIV, V, 1954, 1—2, pp. 224—225. 11 TIR, L. 34, Budapest, 1968, s.v. Blandiana (Vinţul de Jos), p. 37; D. Tudor, Oraşe, pp. 135—136 (cu bibliografia mai veche). 7*
