Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
I. Arheologie
3 SONDAJUL ARHEOLOGIC DE LA BLANDIANA 97 Ca o remarcă generală s-a constatat că stratul de cultură, în exclusivitate roman5, se găseşte la adîncimea de aproximativ 0,20 m, continuînd pînă între 0,40—0,60 m, după care urmează un strat compact de nisip şi pămînt galben, virgin. Faptul nu ne miră, cîtuşi de puţin, avînd în vedere alte descoperiri din aceeaşi epocă, din Transilvania, în care nu s-au putut face lucrări de stratigrafie6 7 şi, în al doilea rînd, în legătură cu aşezarea noastră, poziţia ei lingă Mureş, a dus la continua spălare a solului, apele revărsate subţiind terenul cu strat de cultură şi depunînd, în locul acestuia, nisip aluvionar. Apare ca explicabilă inexistenţa unui strat de cultură propriu-zisă în secţiunile SI (dimensiuni 15X1 m) şi S4 (6Xlm) unde, cu excepţia unor fragmente sporadice de ţiglărie romană, sesizate în porţiuni izolate, la adîncime de 0,20—0,70 m, nu au apărut indicii care să precizeze eventuale construcţii, păstrate in situ. Paralel cu SI a fost trasată o altă secţiune, S2, la 13 m spre vest, cu dimensiunile de 5,40xlm şi aceeaşi orientare geografică. Din punct de vedere stratigrafie situaţia este foarte clară: deasupra solului galbennisipos este aşezat stratul de cultură roman cu grosimea de 0,40 m. Secţiunea 2 a permis, în 1974 descoperirea celor mai multe piese arheologice. Ceea ce predomină, aici, este ceramica provincială, împărţită în două categorii: a) produse de culoare roşie; b) ceramică cenuşie-negricb oasă, aspră la pipăit. In privinţa tipurilor din prima categorie, au apărut vase de provizii de formă bombată, cu pereţii groşi, oale de dimensiuni mici, acoperite cu un strat de firnis de culoare portocalie şi roşie (planşa XXXV/1, 3-4; pl. XXXVI/2), căni fragmentare cu buza răsfrîntă şi porţiuni din toartă (pl. XXXV/2) etc. Decorul acestei categorii ceramice prezintă, cu predilecţie, caneluri aflate pe pereţii vaselor, îm zona buzei sau pe întreg peretele (pl. XXXVI/1), fie pe buza răsfrîntă a cănilor (pl. XXXVI/2, 4-5). Ceramica cenuşie-negricioasă, cu aspect zgrunţuros, este mai redusă din punct de vedere cantitativ. Se remarcă, totuşi, capacele de urne din pastă cu impurităţi (pl. XXXVI/7) răspîndite şi în restul aşezărilor rurale romane sau daco-romane cercetate, prin săpături sistematice, apoi străchini cu perete drept şi buză interioară (pl. XXXV/10), vase de tip bitronconic-rotunjit cu buza răsfrîntă şi fund plat (pl. XXXVI/8-9; XXXVII a, 1). Semnalăm, în încheiere apariţia unui fragment dintr-o cupă terra sigillata (pl. XXXVI/4), a unui fund de farfurie — terra ni-5 In nici una din cele patru secţiuni trasate în 1974 nu au apărut alte materiale. Urmele dacice şi feudale le-am sesizat doar prin cercetări de suprafaţă. 6 Vezi N. Lupu, op. cit., pp. 445—450. 7 — Marisia voi. VI.
