Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)
I. Arheologie
3 CASTRUL ROMAN DE LA BRlNCOVENE$TI . .. 50 lui initiale rämin deocamdatä necunoscute. Probabil cä descoperirea laturii de est ne va furniza datele care acum ne lipsesc. Castrul de piaträ (Pl. XXV—XXVI), a§ezat cu lungimea in direefia est-vest (cu о usoarä deviate spre est), perpendicular ре cursui Mure^ului, este de formä dreptunghiularä cu col(urile u§or rotunjite, preväzute cu bastioane, si are dimensiunile de 177x X144 rn (=2,55 ha), másurate de la fata interioará a zidurilor de margine. Zidul de incintä, care acum este scos aproape peste tot pina la temelie, are grosimea de 1 m si se aflá la marginea -exterioarä a valului castrului de pámint. El a fost construit din piaträ cioplitä de carierä, in amestec cu bolovani de riu. Ici-colo, in zid, lingä poarta de pe latura de vest, s-а mai gäsit §i eite о bucatä de cärämidä. Fundania zidului, groasä de 1,15 m §i de 0,90—1 m inaltä, este fäcutä din bolovani de riu legati cu mortar si uneori depä^este in adincime, alteori nu, grosimea valului de pámint. Pe latura de vest, s-au descoperit §apte contraforti, care sprijineau zidul dinspre exterior (Pl. XXV). Din contraforti a mai rämas doar temelia, care este fäcutä din bolovani de riu legati cu mult mortar. Ea are, la fiecare contrafort, о suprafatä de circa 1 m2 si — ceea ce este important de no tat — ea nu se leagä organic (nu se „tese“) cu fundatia zidului de incintä, ci se aläturä acesteia. De aici rezultä construirea ulterioarä a contrafortilor, din nevoia consolidärii zidurilor. Färä sä §tim deocamdatä care este situatia si/ pe celelalte laturi, trebuie sä spunem cä pe latura vesticä, mai indeaproape cercetatä, nu s-au gäsit turnuri intermediäre. Bastioanele de la colturile de nord-vest §i nord-est, singurele cercetate. prin eite о sectiune, au fost complet distruse, inclusiv temelia lor, prin scoaterea pietrei de constructie. Totu§i, dupä urmele gäsite in säpäturi, putem aprecia cä eie aveau suprafata interioará de circa 3X8 m si se pare cä ieseau putin in afara liniei zidului de incintä. Berma are lätimea de 2—2,50 m §i este formatä in general din berma vechiului lagär de pámint. Ea a fost inältatä in unele locuri prin depunerea unui strat de lut galben, gros de 50—60 cm, pentru a märi adincimea santului din fatä §i a face mai abruptä escarpa lui interioará, precum si pentru a ingropa mai mult in pámint fata externä a temeliei zidului de incintä.
