Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)
I. Arheologie
60 DUMITRU PROTASE, ANDREI ZRÍNYI 4 Pe mijlocul laturii vestice, la egalä distanda de la collui de nord-vest §i de la cel de nord-est, s-а descoperit о poartä, largä de 2 m, probabil porta decumana (Pl. XXV). Ea era flancatä de douä bastioane, acum complet distruse, care pu(in ie§eau si eie la exterior. Forma §i dimensiunile lor exacte nu au putut fi stabilite. Castrul de piaträ era preväzut pe latura de vest cu douä canturi de apärare, despärtite íntre eie printr-un präg de pämint cru(at, lat de 2,50 m (Pl. XXVI). ßan(ul interior, adinc de 2,50 m $i larg la gurä de 9 m, are escarpa interioarä linä §i lungä (6 m), iar cea exterioarä scurtä §i abruptä (3 m). Lungimea foarte mare a escarpei interioare a rezultat, färä indoialä, din faptul cä santul acesta „a inghitit“ pe cel anterior, mai mic, apartinätor castrului de pämint.. pántul de apärare exterior este adinc de 2 m, larg de 8 m si are escarpele de dimensiuni aproape egale, cea exterioarä prezentind о inclinare ceva mai pronuntatä. $antul dublu pare a se continua si pe latura lungä de sud, dar pe cea opusä de nord se pare cä existä un singur sant de apärare. Pe latura scurtä de est pántul lipsesjte, pentru cä nici nu era necesar, aici fiind suplinit de ripa inaltä de la marginea dinspre Mures a platoului. La castrul de piaträ, ca agger, s-а folosit valul castrului de' pämint, cäruia i s-au adus unele modificari. Foarte stricat de gropi medievale-moderne, agger-ul are acum inällgmea pästratä de 1—1,30 m, iar iä(imea la bazä de 7—8 m. Via sagularis, prinsä in douä puncte de pe latura de vest, se dovedeste a fi dislocatä sau distrusä de diferite gropi din epoci tirzii. Resturile gäsite in säpäturi aratä cä ea fusese construitä din prundis §i pietre de riu si avea lätimea de 2,50—3 m. Praetori ul (principia) nu a fost incä identificat §i nici nu se distinge pe teren, motiv pentru care nu putem stabili cu certitudine daeä porta praetoria este pe latura de räsärit (spre Mures) sau cea descoperitä deja pe latura de vest. Datele ob(inute in alte puncte ale castrului nu sínt nici eie lämuritoare in acest sens, pentru cä locul portilor de pe laturile lungi (principalis sinistra si dextra) nu a fost incä precizat. Materialul arheologic descoperit pina acum in interiorul castrului este relativ pu(in. El constá din ceramicä romanä, intre care si fragmente de terra sigillata, de import, о fibulä de bronz cu piciorul íntors pe dedesubt, un stylus, о monedä a lui Marcus Aurelius emisä in anii 173—174 (RIC, III, p. 235, nr. 288, pl. IX,
