Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)
I. Arheologie
58 DUMITRU PROTASE, ANDREI ZRÍNYI 2 lerminat sä incepem lucrärile arheologice pentru escavarea lui sistematicä2. Säpäturile noastre, efectuate in cadrul planului de cercetare ^tiin^ificä al Institutului de istorie si arheologie Cluj si al Muzeului judetean Mures din Tirgu Mure§3, s-au desfä?urat intre anii 1970 si 1973, urmind sä fie continuate §i in anii urmätori. In prezenta dare de seamä ne propunem sä prezentäm foarte pe scurt principalele rezultate, inedite, obtinute in cei patru ani de investigari, in care s-au säpat 20 sectiuni §i 17 casete, plasate cu precädere in jumätatea §i pe latura de vest a lagärului (Pl. XXV). Pe baza acestor säpäturi preliminare, am putut stabili planul, elementele sistemului defensiv, dimensiunile, fazele de constructie si starea de conservare a ruinelor castrului. In acelasi timp, inscriptive, monumentele sculpturale, monedele si diferitele materiale arheologice descoperite contribuie la mai buna cunoa§tere a istoriei lagärului $i trupei stagnate aici, a apärärii gránitéi Daciei in aceste pär^i. Desigur cä, fatä de ceea ce mai trebuie cercetat, säpäturile la acest castru sint intr-o fazä incipientä. A§ezat pe un platou nelocuit in epocile anterioare, castrul are douä faze de construere, una de pämint §i alta de piaträ, care se succed pe acelasi loc. Castrul de pämint (Pl. XXVI) este documentat prin resturi din agger §i fossa pe toatä latura scurtä de vest §i pe laturile lungi de sud si nord, unde traseul lui coincide in bunä parte cu al celui de piaträ. Pe latura de räsärit, ín schimb, nu s-au mai intilnit ürme din castrul de pämint, ceea ce inseamnä cä acesta era mai mic decit cel de piaträ. Dimensiunile castrului de pämint nu le cunoa^tem, deoarece latura lui esticä nu a fost ineä identificatä. Valul castrului de pämint, múlt aplatizat, este format din lut galben, bine bätätorit, färä urme de lemn sau piaträ in interiorul säu. Inällimea lui maximä este acum de 1—1,20 m, iar lätimea la bazä de 10 m. $antul castrului de pämint, pe toate trei laturile amintite, a fost modificat in faza castrului de piaträ, motiv pentru care forma si dimensiunile 2 Bibliográfia mai veche privitoare la castru si о sumarä prezentare а acestuia, dupä ceea ce se vedea atunei la suprafafa terenului, se aflä la I. Paulovics, Dacia Keleti határvonala..Cluj, 1944, pp. 23—27. Vezi $i TIR, L 35, Bucure^ti, 1969, p. 29, sub Brincovenesti. 3 Tot materialul arheologie descoperit in castru prin cercetärile din anii 1970—1973 se pästreazä in Muzeuil judefean Mure?.
