Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)
II. Istorie
200 TRAIAN RUS 20 Cind vorbim de situa^ia iäränimii trebuie insä sä avem ín vedere si faptul cä in comitat existau, pe lingä säräcimea satelor, о päturä numeroasä de tärani cu statutul de proletari agricoli, argati si zilieri, lipsiti cu totul, sau aproape complet, de pämint. La inceputul secolului al XX-lea, de pildä, datele statistice au inregistrat 19.518 muncitori agricoli (adicä 27% din popularia ocupatä in agricultural fafä de 16.572 citi erau in 1890, dintre care numai 5.579, adicä 33,70 aveau gospodärii proprii §1 defineau о micä bucatä de pämint. Acestia, in conditiile cind erau nevoiti sä-si vindä forta de muncä, trebuiau sä intre^inä 41.259 membri de familie35. Un numär mai mare de muncitori agricoli, raporta'ti la numärul popula^iei ocupatä in agriculturä, il aveau doar comitatele Arad (33%), Trei Scaune (30%), Satu Mare (32%), Turda-Aries (32%) si Torontal (32%). In 1910 numärul muncitorilor agricoli s-а ridicat la impresionanta cifrä de 42.09836. „Situatia muncitorilor agricoli — consemneazä Rubinek Gyula — se inräutäteste pe zi ce trece, noua lege privind situatia reglementärii slugilor nu a dat randament nici din punctui de vedere al micilor mosieri si nici al mosierilor mijlocii“37. In procesul de diferen(iere si pauperizare a täranilor a contribuit si politica fiscalä promovatä de statui maghiar si autoritätile burghezo-mo$ieresti. In comparare cu impozitele puse marilor proprietari „sarcina financiarä pe care о suportä micile proprietäti täränesti este peste tot de douä, de trei, cinci, ba, horibile dictu, de cincizeci de őri mai mare“, dupä cum pe bunä dreptate consemna un contemporan38. ln comparatie cu pämintul detinut, impozitele plätite de tärani erau mai mari decit cele impuse mosierilor deoarece stabilirea lor era la bunul piac al celor insärcinati cu efectuarea operatiunilor cadastrale si care reprezentau interesele celor bogáéi, ln multe cazuri pämintul täyanilor era trecut intr-o categorie superioarä de fertilitate, iar al mosierilor in categorii inferioare sub motivul cä о proprietate mare este exploatatä cu rezultate economice 35 Magyar statisztikai közlemények, Üj sorozat, 2, Budapest, 1907, p. 85. 36 Rubinek Gyula, op. cit., p. 421. 37 Idem. 38 Kalmár Antal, Űj dualizmus, Budapest, 1909, p. 171; dupä D. Hurezeanu, op. cit., p. 110.