Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)
II. Istorie
21 STRUCTURA AGRARÄ IN COMITATUL MURE$-TURDA201 mai scäzute decit micile parcele täränesti. La impozitele plätite cätre stat se adäugau cele cätre bisericä, care se ridicau la mai mult de jumätate din därile percepute de statul burghezo-mosierese maghiar. In localitatea Märculeni, de pildä, taxele bisericesti reprezentau 252% fatä de impozitele percepute de stat, in Sintana de Mures 283%, in Sintandrei 362%, in Dumitresti 623%. In comitat 13.852 familii täränesti plateau bisericii reformate, sub forrná de taxe, 104.292 coroane, iar statului 179.147 coroane39. In aceastä situate, (äranii erau obligati sä se inglobeze in datorii din ce in ce mai mari. In 1905, de exemplu, numai о comunä din comitat era färä datorii, 17 cu pinä la 33%, 16 intre 33—-50% si 25 de la 50% la 100% din valoarea averilor lor, ceea ce inseamnä cä in medie numärul datoriilor täranilor se ridicä la 50%40. Rezultä cä 99% din gospodäriile täränesti erau inglobate in datorii cätre stat, comunä, comitat sau bisericä. Tot ca urmare a lipsei de pämint si a exploatärii la care era supusä, ^äränimea säracä, in sperantä cä va gäsi о situate mai bunä, i§i päräseste gospodäriile, in special in sezonul muncilor agricole, deplasindu-se in alte zone ale Transilvaniei sau emigrind in läri sträine. In toamna anului 1912, de pildä, se semnaleazä 1500 de tärani din secuime, о mare parte fiind din comitatui Mures—Turda in comitatui Bihor, la recoltare de sfeclä de zahär. Referindu-se la eei 500 ^ärani angajati pe mosia lui Antal Markovics, ziarul „Az Est“, intr-un articol din noiembrie 1912, descrie in toatä nuditatea ei situa^ia grea a acestei categorii de tärani care din cauza mizeriei au fost nevoi(i sä-si päräseascä satele si familiile lor. „Pe mo§ia din Ineu (comitatui Bihor) a marelui mosier Antal Markovics, aratä ziarul sus-citat, de 5 säptämini un numär de 500 secui recoltea.iä sfecla de zahär. Din momentul sosirii lor acolo si pinä in prezent ei nu primiserä incä nici un ban din drepturile ce li se cuvin, deoarece administrata domeniului se teme cä, dacä muncitorii vor intra in posesiunea banilor, se vor räsfira care incotro, compromi(ind in felul acesta recolta. О parte din muncitorii adusi din Ardeal se aflä intr-o mizerie infiorätoare, n-au о bucatä de 39 D. Hurezeanu, op. cit., p. 111. 40 L. Vajda, op. cit., p. 318.
