Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)
II. Istorie
5 STRUCTURA AGRARÄ IN COMITATUL MURE$-TURDA 185 cu alte comitate ale Transilvaniei. Aceas tä situate se explica, pe de о parte, datoritá formelor de relief care in comitat erau reprezentate prin zone de munte si de deal, iar pe de altä parte, si prin aceea cä dupä 1848, ca urmare a primirii de cätre fárani a sesiilor pe care le-au folosit inainte de revolute, si cum acestea erau formate din pämint arator, mosierii au rämas, in general, in posesia a intinse suprafefe de päduri. Interesant de subliniat e si faptul cä suprafetele pädurilor diferä in cadrul marii proprietati funciare de la о categoric de gospodärie la alta. Suprafetele cele mai intinse erau deminute de gospodäriile cu peste 200 jugare. Astfel, suprafetele gospodäriilor ce posedau pämint intre 500—1000 jug. reprezenta 6,45% din totálul pädurilor de pe raza comitatului si 36,50% din totálul pämintului detinut de aceste gospodärii, iar cele peste 1 000 jugäre 77,46% si respectiv 82,36%. Cele mai intinse suprafete de päduri se constatä in plä§ile Reghinul Superior §i Miercurea Niraj, unde intílnim proprietari a cäror intindere de päduri depä$ea limita de 1 000 jugäre. Amintim, in acest sens, suprafetele detinute de Schwarcz Mendel (8 923 jugäre) si cele din posesia „Primei societäti de plutärit“ din órásul Reghin (28.815 jugäre)8 9. Dupä suprafetele acoperite cu päduri urmeazä, ca intindere, terenurile cultivabile ce reprezentau 18,82% din totálul intinderii de pämint detinut de gospodäriile cu peste 100 jugäre §i 25,55% din intreaga suprafatä a comitatului. Terenurile cultivabile erau intilnite in asezärile din pläsile Muresului Inferior si Muresul Superior, adicä in zona fertilä oferitä de lunca vechiului riu ardeleän. Urmeazä in continuare terenurile pentru päsuni (10,10%) si izlazurile (6,32%). Cind analizäm repartitia proprietätii funciare trebuie sä avem in vedere si asa-numitele proprietäti legale, cu circulatie inchisä, care au contribuit in mare mäsurä la agravarea impärfirii nejuste a pämintului intre mosieri si (ärani. Aceste proprietäti erau sustrase in bunä mäsurä liberei circulari si nu puteau sä contribuie, cbiar in cazul in care täränimea ar fi dispus de mijloace corespunzätoare, la procesul de extindere a proprietätii täränesti4. Situatia respective se explicä prin mäsurile luate de stat in scopul impie-8 Gazdaczimtára, A magyar Kir. Központi Statisztikai Hivatal —, Budapest, 1897, pp. 504—505. 9 Desträmarea monarhiei austro-ungare, 1900—1918, Editura politica Bucure$ti, 1984, p. 15.
