Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)
II. Istorie
186 TRAIAN RUS 6 dicärii cumpärärii unor categorii de pämint; acestea se referä fie la natura juridicä a proprietarii pe care о ingreuna sau о scotea din régimül circulatiei, lie la natura administrate, luindu-se másuri cu privire la folosinta §i exploatarea prin anumite norme, metode si formali táti. Inainte de a analiza proprietáti le de acest gén aflate in comitat se impun unele precizäri. In primul rind, trebuie reliefat faptul cá in categoria marii proprietati funciare inträ mobile bisericilor, intreprinderilor, societátilor, fundatiilor, dar reprezentáld lor nu pót fi socotiti mari mosieri, cu excepfia uzufructuarilor bisericesti si ai fidei comisiilor. De aceea, de obicei, numárul acestor proprietari este mai mic decit numárul proprietátilor mari. In al doilea rind, se impune a aräta cá proprietáfile comunale, urbane si composesorale, nu pót fi socotite ca mari proprietáti din punct de vedere juridic, economic §i social, cu toate cá din punct de vedere al intinderii se situeazá in limita marii proprietáti. In al treilea rind, spre deosebire de proprietatea mosiereaseá particulará, proprietätile de minä moartä n-au suferit schimbári pina la 1918. In baza recensámintului din 1895 proprietätile cu circulate inchisá totalizau 202.242 jugáre, adicá 26% din suprafata comitatului fiind repartizate in felül urmátor: proprietáti ale statului — 76.553 jugáre; proprietáti comunale — 28.802 jugáre; fundatiuni — 7 jugáre; biserici — 23.771 jugáre; §coli — 734 jugáre; cooperari, societäti, cäi ferate — 14.357 jugáre; proprietáti urbariale si composesorale — 58.007 juigáre10. Cele mai intinse proprietáti de minä moartä erau detinute de cätre stat (circa 38<y0). Marea majoritate a acestei intinderi о reprezentau pädurile (72.740 jugáre) §i pä^unile (2741 jugáre); suprafata destinatä culturii plantelor avea о intindere doar de 241 jugáre11. Cele mai intinse suprafete, proprietate a statului, le íntilnim in comunele Chiherul de Sus (12.423 jugáre), Hodac (12.342 jugáre), Gurghiu (2258 jugáre), Ibänesti 42.398 jugáre) si Gläjärie (2823 jugáre). ln comparare cu alte comitate, unde proprietatea comunalä in raport cu cea a statului era foarte intinsä, in comitatui Mures-10 Ion Luca Ciomac, Despre starile agrare din Transüvania sub régimül maghiar §i cercetäri asupra situafiei exploatärilor agricole dupä reforma agrarä, Bucure$ti, 1931, pp. 40—41. 11 Mezőgazdaság statisztikája, V. Budapest, 1900, pp. 6—7.
