Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)
II. Istorie
3 ACADEMIA ROMÁNA $1 IOSIF HODO$ 165 Vincii románesti, lui Iosif Hodo$ ii reveni cinstea de a adresa salutul frätesc al ardelenilor. Numind pe cei ce veniserä sä-i intimpine „fra^i liberi din Románia liberä“, el i$i manifestä bucuria de a se afla in mijlocul lor, unde cuvintul este liber“4. О alocu^iune de muRumire rosti apói Alexandru Roman. La banchetul pe care membrii Ateneului Román 1-au oferit ín aceeasi searä, dupá toastul lui V. A. Urechia, in numele ardelenilor ia din nou cuvintul Iosif Hódos, arätind cá „sclavia ucide sentimentele, libertatea le reinvie“5. La 1 august 1867, intr-un cadru deosebit de solemn, Societatea literarä románá isi incepe activitatea. Numárul membrilor era insä destul de restrins. Dintre ardeleni, la cea dintii sesiune vor participa efectiv Iosif Hodos, Timotei Cipariu, George Barium, Alexandru Roman (excep1,ie fäcind zilele cind a fost bolnav), reprezentind in general curentul ethnologist. Bänätenii n-au putut veni, la fel nici cei din Basarabia. In sedhRa din 8/20 august, cind societatea isi alegea ca presedinte pe Ion Heliade Rädulescu, ca secretari pe V. A. Urechia, I. C. Massim si Alexandru Roman, George Barium si Iosif Hodos prezintä declaratia prin care societatea exprimä muRumiri si recunoRintá tuturor acélóra care s-au ocupat de la I860 incoace cu problema infiintärii unei instituti stiinRfice nationale. Desi membrii prezenti la sedintele celei dintii sesiuni au lucrat cu multä rivnä, rezultatele au fost totusi sub a$teptäri. La 24 august sint votate statutele, iar о säptäminä mai tirziu se procedeazä la alegerea unui birou permanent format din: Ion Heliade Rädulescu, presedinte; Timotei Cipariu, vicepresedinte; A. T. Laurian, secretar; V. A. Urechia §i I. C. Massim, membrii. Intrucit majoritatea membrilor au opinat ca preocupärile societätii literare sä se rezume in general la problemele limbii románé (lexicografie, ortografie, gramaticä), Baritiu — sustinut fiind si de Hodos — se pronuntä incä la inceputul lucrärilor acestei sesiuni ca noua ins ti tutié academicä sä nu se märgineascä numai la chestiuni de limbä si literaturä ci, sä studieze deopotrivä si problemele generale de stiintä, culturä si istorie nationalä. Insu^indu-^i punctui de vedere exprimat de cärturarul brasovean, societatea se angajeazä sä-si lärgeascä profilul preocupärilor sale, organizindu-si activitatea in cadrul a trei sec^ii: 1) literarä $i lexicograficä; 2) istoricä si arheologicä; 3) stiintificä. Recunoscindu-li-se preocupärile 5 Dan Berindei, op. cit., p. 33.
