Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)

II. Istorie

116

LIVIU MOLDOVAN, IOAN POP

4

IV. Ce feluri de venituri §i dobinzi are locul si hotarul acesta? Sau iarä^i ce feluri de pagube sau scäderi si lipse au obisnuit a ajunge locul §i hotarul acesta?

Venituri (Beneficia): 1. Locuri de aräturä. 2. Fine^e. 3. Tirguri. 4. Pä^uni §i rituri. 5. Apä pentru adäparea vitelor. 6. Lemne de foc $i de constructe. 7. Dealuri de vii. 8. Jir sau ghindä. 9. Dacä plätesc arendä fiscului. 10. Livezi de pomi si grädini de legume. 11. Trestie. 12. Exploatarea §i cäräu§ia sárii. 13. Posibilitäti de ci§tig prin munca la mine sau ln fabrici apropiate. 14. Pescuitul §i folosirea apelor navigabile. 15. Alte izvoare de ci§tig in locuri de munca invecinate. 16. Dacä se practicä arderea cärbunilor sau a varului. 17. Alte venituri comune ale satului. 18. Ape de topit cinepa. 19. Mori.

Pagube (Maleficia). 1—5, ca §i la „Venituri“. 6. Ca la punctui 15 de la „Venituri“. 7. Ca §i la punctui 19 de la „Venituri“.

V. Cite §i ce feluri de ierdase7 de arat si de fine^e are о gazda intreagä §i cite ferdele cu ferdela Sibiului poate semäna intr-un ierdas de aräturä? De aeest fei is ritui'ile, cä si de douä ori sä le poatä cosi?

VI. Citä slujbä a fäcut pinä acuma о gazdä si cu eite vite trägätoare? §i cínd s-au dús §i cind s-au intors de la slujbä, socotitu-le-o calea §i umblarea in zilele slujbii?

VII. Dau locuitorii de aici domnului locului a noua? Dacä dau, din ce feluri de venituri crescute din pämint si averi о dau aceea? §i de citä vreme? $i este in obicei aceasta §i pe alte domnii in aceastä cinstitä varmegie? Afarä de aceasta ce au obicinuit pinä in ziua de astäzi sä mai dea pe un an iobagii domnului säu ín rindul altora feluri de daruri la acélé? $i mai ales darurile acelea acar in báni, acar in altceva, din ce au stat?

VIII. Cite ocini sau locuri de casä sínt in locul acesta pustii? De citä vreme, pentru ce pricinä s-au pustiit? §i acele locuri

7 Ierda?ul sau färda$ul in unele regiuni, era о unitate de mäsurä pentru suprafete, egalä cu un iugär, in care se semäna douä gäleti sau 8 ferdele de Sibiu. Vezi, Traian Bälan, Relafii feudale in comitatui Hunedoarei dupä räscoala lui Horea, in Apulum VII, 1, Alba Iulia, 1968, p. 579. Ferdela de Sibiu echivala cu 22 litri. Vezi, AIICN, 1958/1959, p. 54.