Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)
II. Istorie
5 CONSCRIPTU URBARIALE MURE$ENE DIN 1785 (I) 117 cu cele ce se (in de ele (apartenen^ele extravilane — n.n.), eine le stäpineste? IX. Locuitorii locului acestuia sint iobagi de uric au ba? Din cele de mai sus, se observä cä punctui care se referä la intreharea a IV-a avea 19 subpuncte la capitolul „Venituri“ (Beneficia) si 7 subpuncte la capitolul „Pagube“ (Maleficia), care nu se cuprind in textui seris al intrebärii respective, fiind puse probabil de conscriptori numai verbal. Aceste subpuncte au fost reconstitute de noi dupä numärul de ordine pe care il au räspunsurile consemnate in conscriptii. La sírsitul räspunsurilor din fiecare sat, am notat numele „juratilor“ chestionati, iobagi si jeleri, intre care primul era chiar judele satului. In dreptul lor este notat semnul +, intrucit nici unul din ei nu stia sä serié, fapt din care rezultä starea de inapoiere §i ignoran(ä in care se afla täränimea. Lucrarea de fatä nu intentioneazä sä faeä un studiu analitic asupra raporturilor feudale dintre (ärani §i nobili in jude(ul Mures, la sfirsitul secollului al XVIII-lea, scopul ei fiind acéla de a. publica un numär de conscripsi urbariale din 1785, pentru a servi ca material documentar in vederea elaborärii unor studii viitoare.8: Totusi, vom aräta pe scurt, citeva aspecte caracteristice ale raporturilor dintre iobagi si jeleri pe de о parte §i stäpinii lor, domnii de pämint, pe de altä parte, precum §i abuzurile acestora, a§a dupä cum rezultä din conscrip(iile men(ionate. Astfel, in problema urbarilor, din conscriptii rezultä cä nici unul din cele 12 sate nu avea urbarii sau contracte scrise, (äranii prestind robotele dupä cum au apucat din bätrini. In ceea ce prive§te slujba iobägeascä, din conscriptii rezultä de asemenea faptul cä, robotele se fäceau in unele sate in 3 zile, in altele in 4 zile pe säptäminä, chiar daeä täranii se prezentau la muncä cu doi boi de jug. In alte sate se lucra dupä bunul piac al domnului de pämint, ca de exemplu la Bolintineni, unde (äranil men(ioneazä in räspunsurile lor faptul cä: „La locul acesta a noastre slujbe facem cu plugu, cu cäratu griului, finului, iarna cu cäratu lemnelor, om cära §i gunoi cind porunce^te domnu, vara cu 8 8 Cea mai potrivitä forma de publicare a conscriptiilor urbariale este, dupä pärerea noasträ, cea intrebuintatä de Liviu Botezan ?i Roland Schilling in valoroasele lor lucräri, citate la nota 4, adicä prin redarea in coloane a räspunsurilor mai multor sate deodatä, metodä pe care am folosit-o §i nol in aceastä lucrare.
