Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)
II. Istorie
88 EUGEN FRUCHTER, GABRIEL MIHÄESCU 6 cä intirzierea sa fa^ä de Occident nu s-а repercutat in totalitate si asupra culturii. In consecintä, tinind seama de relativa independent a fenomenului spiritual fatä de viata materialä, nu se poate califica drept exclusiv medievalä cultura intregii epoci feudale din Tärile Románé. Jacques Roger, in „Istoria generáld a stiintei“, ca si Ernest Renan, Fred Bérence si Élie Faure, admit cä insäsi Renasterea apuseanä datoreazä mult Evului Mediu pe care-1 dispretuia si, in primul rind, arsenalul säu intelectual11. Secolul al XVII-lea a insemnat chiar in Occident „о intoarcere la traditie ... Gindirea liberä a devenit din пои suspectä“, persistind unele forme de gindire seolasticä12. Se pástra astfei traditia Academiei lui Platon, Liceului lui Aristotel, Muzeului din Alexandria, universitätilor musulmane §i creatine medievale si in special a primelor forme academice: Academia Caesaraea Vindobonnensis, Academia Rostockiensis si cea carolingianä, iar mai tirziu Academia neoplatonicä din Florenda a lui Marsilio Ficino (1454—1492), Neakademia din Venezia (1493—1515), Academia din Roma (1460), Accademia Fiorentina (1541), Aceademia del Disegno (1563) si cea din Napoli. Era deci firesc cä schimburile de vederi din grupärile evasiacademice continuau sä mai imbrace uneori si la noi aceea^i hainä scolasticä a disputelor teologice chiar in prima jumätate a secolului al XVII-lea. Aparitia unor societä(i stiin(ifice particulare era la inceput si in Italia — Accademia dei Lincei (1603—1630), Franca — grupurile Dupuy si Marsenne, apói Academia Parisiensis (1635—1636) — si Anglia — cercurile din Cambridge, Oxford (1646) si Londra. Academiile oficiale, care vor considera „necesarä conformarea generáld a ideilor fatä de dogmele bisericesti si evitarea oricdror probleme controversate in politica si religie“, s-au constituit mai tirziu decit cercul din Tirgoviste: Societatea Regalä din Londra (1660—1662), Academia de Insoriptii si Litere Frumoase din Franta (1663), Academia Regalä de ßtiin^e din Franca (1666) si Academia din Berlin 11 R. Taton, op. cit., p. 14; Ernest Renan, apud C. Comorovski, op. cit., vol. III, p. 299; Fred Bérence, Renasterea italianä, vol. II, Ed. Meridiane, 1969, pp. 2, 10, 20; Élie Faure, Istoria artei. Arta medievalä, II, Ed. Meridiane, 1970, pp. 13—14, 294, 339, 341—342. 12 Andrei Ofetea, Renasterea, E. $t., 1964, p. 331; idem, Renasterea si Reforma, p. 244.