Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)
II. Istorie
7 CÄRTURARI TRANSILVÄNENI . .. 89 — Societas Scientiarum (1700). Grupäri academice neoficiale mai apäreau chiar in Apus si dupä jumätatea veacului al XVII-lea: Academia Leopoldinä din Halle (1652) si Accademia dei CimentO' (Florenda, 1657—1667)13 14. Intrunirile cercului tirgovistean, ca si precursoarele academiilor din Italia, Anglia, Franca íj i Germania, aveau caracterul unor reuniuni neoficiale ale unor prieteni care se interesau de filozofie si culturä, multumindu-se sä se intilneascä, sä discute, sä-si arate unul altuia opiniile asupra unor probleme elevate, fie ele „teologice si politice, care preocupau pe cei mai тиЦг dintre intelectualii de atunci“u. Participarea unor cärturari laici, patronarea discutiilor de cumnatul voievodului, intílnirea la Tirgoviste a unor prela(i de diferite orientäri teologice, färä ca vreuna din ele sä fie impusä, ne conduc la concluzia cä dezbaterile cercului erau libere de orice dogmä, iar nu sinodale. Ele luau forma unor schimburi intelectuale, a unei activitäti teoretice colective, la care participau nu numai specialist in eruditia biblicä, ca la academiile medievale din Apus, ci $i filologi si oameni de litere care cultivau „cu mai múlt zel eruditia clasicá (latina si greacá)“15. Cercurile liber constituite, prin care umanistii isi apärau si isi räspindeau conceptiile, räspundea nevoii culturii de a se cristaliza nu numai in Universität ci si in academii, constatä cu temei Andrei 0(etea16. De altfel, pentru epoca la care ne referim, ca §i pentru evul mediu european, nu se poate vorbi de о separatie netä intre formele academice de invätämint si cele academice ale unor cercuri de dispute, pütind presupune in acelasi timp cä si unele prelegeri la scolile inalte din Tirgoviste au fost tinute de cärturarii ilustri care frecventau cercul academic. Cu toate acestea, chiar dacä consideräm scolile de nivel inait din secolul XVI si de la inceputul secolului XVII — de la Hirläu, Cotnari, Cluj, Alba Iulia, Tirgu Mures (Colegiul §i Schola particula din 1557), Brasov, Bistrita, Sibiu, Oradea — drept forme academice de invätämint, existenta lor nu era incä dublatä de cercuri academice de dispute. 13 R. Taton, op. cit., pp. 205—209; J. D. Bemal, op. át., pp. 314—318:. s>t. Bärsänescu, op. át., pp. 102—103. 14 J. D. Bemal, Idem, pp. 315, 318. 15 $t. Bärsänescu, op. át., p. 111. 16 A. O^etea, Rermsterea, p. 281.
