Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)
II. Istorie
5 CÄRTURARI TRANSILVANENI . . . 87 Scaune si comite de Tirnava; Achacy Taszycki — nobil polonez arianist, stabilit la Cluj, secretar al lui Wojeiech Miáskowski; Petru Parcevic — nöbil bulgaro-bosniac, doctor in teologie, misionar catolic in Secuime, sprijinindu-se pe observandi din Ciuc impotriVa conventualilor italieni si a iezuitilor polonezi, secretar al vicarului apostolic Marco Bandim; Bonaventura din Campofranco — minorit conventual italian, provincial al Transilvaniei §i prefect apostolic peste misionarii din Moldova si Tara Romäneascä, avindu-si resedinta la Tirgovi§te; Francesco Maria Spera din Narni — franciscan conventual italian misionar in Transilvania, devenit prefect al misiunilor din Tara Románeascá §i Moldova si provincial al Transilvaniei, cu re§edinta la Viena9. Cercul academic tirgovi^tean a reu§it sä polarizeze interesül lumii intelectuale din cele trei täri románé. Strinsele legäturi ale cärturarilor de la Tirgovi^te cu Moldova lui Vasile Lupu si cu orakele Transilvaniei, atestate si in secolele precedente, demonstreazä incä о data unitatea fenomenului cultural románesc. La colegiul academic din Tirgovi§te s-au format cibva mari cärturari laid umani^ti, care apelau nu atit la autoritatea biblicä, cit mai ales la cea a an'tichitätii clasice de§i, in acea vreme, prelegerile si disputele din universitäble europene erau folosite in special pentru instruirea prelatilor, clerul detinind de regulä monopolul profesiunilor intelectuale. Este cunoscut cä, in evul mediu, §tiinta s-а limitat in cea mai mare parte la studiul cärtilor §i la dispute in sprijinul teologiei, fapt remarcat de John Bernal10. Totusi, intr-un cere in care activau erudibi Udri^te Nästurel §i Pantelimon Ligaridis, discubile nu se putea limita numai la terne teologico-politice, ci abordau si problemele filozofico-stiinbfice sau literar-artistice care-i främintau. Epoca in care träiau acenti inväfati era cuprinsä, la női, din punct de vedere al similitunilor spirituale, intre evul mediu §i Renaíjtere, fiind influen^ati deopotrivá de ideile neobizantine, de cele ale Renasterii, Reformei si ale Contrareformei. Umanismul si gindirea liberä a unora dintre ei aratä stráduinta Evului Mediu intirziat din Räsärit de a se emancipa de traditia scolasticä dogmaticä. Caracterul particular al viebi feudale románe^ti constä in aceea 9 Cälätori strami despre tárile románé, V, E. St., 1973, pass. 10 J. D. Bernal, $tiinfa in istoria societüfii, E.P., 1964, pp. 218—250.
