Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)
II. Istorie
86 EUGEN FRUCHTER, GABRIEL MIHÄESCU 4 cärfi din toate regiunile ortodoxé: din lumea ruseascä, Athos, precum §i din Apus4. Sedin^ele cercului se tinea de obicei la Mitropolia din Tirgovi§te — in casele mitropolitului $tefan. gs^-e p0Sibil ca unele sä fi avut loc si la Curtea Domneascä — ín apartamentele lui Udriste Násturel, cumnatul voievodului, cu un rol preponderent íntre acesti oameni de culturä5 — sau ín casele Cantacuzinilor — prímül sediu al 5?colii greco-latine — pe care le-am identificat cu un alt prilej, la ambele avind la dispozitie. de asemenea, importante biblioteci6. In studierea inceputului de viatä academicä din Tara Románeascä, am cercetat toate relatiile documentare, cuprinzínd íntr-un fel sau altul personalitátile culturale care s-au aflat ori au trecut prin Tírgovi^te in vremea lui Mátéi Basarab §i cu care, desigur, membrii cercului amintit de Suhanov au stabilit contacte, aträgindu-i la colocviile lor. Avem in vedere pe: tipografi — participandi la dezbaterile academice ale timpului, stiind cá, de exemplu, Neakademia din Venera in care a activat $i Erasmus s-а format in jurul tipografiei lui Aldus Manutius, devenitá centru de erudifie7; pe cronicarii, medicii, arhitectii, arti§tii Curtii; pe ambasadorii §i negustorii menfionati in documente, ca §i pe cälätorii care au stat mai multi ani in Tara Románeascá. Unii dintre acentia — personalitati proeminente „au ajutat la ráspindirea si asimilarea valorilor umaniste mai ales la curtile domnesti (ca si ín Occident) unde stiinta de carte latina si elineascá mai cu seamá ínjloreau intve diecii de cancelarie si boierii cu dorintá de invätäturä“8. Printre cei care au fost prezenfi la Tirgoviste — resedinta voievodalä a lui Mátéi Basarab intre anii 1640—1654, amintim pe: loan Nemes de Hidvég — nobil §i diplomat ardelean, cápitan de Trei 4 P. P. Panaitescu, op. cit., p. 40; N. Iorga, Istoria invätämintului románesc, E.D.P., 1971, pp. 14—15. 5 P. P. Panaitescu, Joc. cit. 6 Eugen Fruchter, Gabriel Mihäeseu, iSemnificafia unei aniversäri si aderar atele inceputuri ale studierii logicii in Romania, in „Acta Valachica“; Tirgovi$te, 1972, pp. 305—308; idem, Losalul primei biblioteci a Cantacuzinilor munteni, in „Revista bibliotecilor“, nr. 2, februarie 1973, pp. 106—108. 7 A. Otetea, Rena§terea si Reforma, E. §t., 1968, p. 224; Cornelia Comorovski, Literatura umanismului si Renasterii, voí. I, Ed. Albatros, 1972, p. XX; Al. Dufu, Sintezä si originalitate in cultura romána (1650—1848), E.E.R., 1972, pp. 58—64. 6 Zoe Dumitresou-Bu^ulenga, Renasterea, umanismul si dialógul artelor, Ed. Albatros, 1971, p. 85; v. §i George Läzärescu §i Nicolae Stoicescu, Tärile Romane si Italia pina la 1600, Ed. §tdintifica, 1972, pass.
