Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Muzeologie
594 DR. PAUL DRAGOMAN, 2 rele mormintelor scitice de la Cristejti ?i ceramica hallstattianá provenitä tot de aid sporesc numárul obiectelor specifice muzeului. Este bine cunoscut taptul cä о buná parte a materialului arheologic al muzeului о constituie piesele din perioada stápinirii romane, provenite din bogata ajezare romaná de la Cristeyti, situatá la numai 6 km de Tirgu-Murey. Muzeul posedä unelte, obiecte de uz ?i de cult din cele mai variate, confec{ionate din metale, ceramicá ?i sticlá provenite din localitatea mentionatá. Demne de remarcat sint pietrele funerare, cantitande insemnate de ceramicá stampilatá, douá tezaure monetäre ?i vestita „luno de la Cristeyti", capul zeijei sculptat in alabastru, cea mai frumoasä piesä a muzeului (fig. 3). Bogába materialeior romane este sporitä ?i prin prezentarea depozitului de unelte de fier romane de la Märculeni, continind peste 400 de unelte agricole fragmentate (Fig. 4). Din perioada feudalismului dezvoltat trebuie sä mentionom prezenta in expozitie a breslelor, materializatä prin lázi, cupe, insemne. Demná de remarcat este о masá din 1653, iar dintre exponatele din domeniul culturii feudalismului copiile frescelor de pe peretele conacului Cserei din Rácul, construit in a doua jumátate a secolului al XVII-lea (fig. 5). Armele din secolul al XVIII-lea trezesc un viu interes la vizitatori, mai cu seamá „Fringia" (sabia) din timpul ráscoalei conduse de Francisc Rákóczi al ll-lea. Cei initiati admirá jiltul portabil transilvánean din secolul al XVIII-lea, de pe care intre timp au fost inláturate piesele metalice destinate minerelor. Picioarele lui drepte, in forrná de colonete sint fixate cu piese de legáturá traforate ?i ornamentate cu rozete. Minerele ?i scáunayul lui sint tapisate cu piele presatä cu Ornamente in forrná de solzi, iar spatele la fel cu piele presatá, ornamentatá cu motive vegetale (fig. 6). Cele douá cáni de la Porumbac sint fácute din sticlá opacá ?i ornamentate cu striuri orizontale de culoare royie. О splendidá piesá de feronerie in stil baroc este „Firma" forjatá expusá. De pe un consol fórját avind forma unui triunghi alungit átírná tabla de „firmá" propriu zisá (fig. 7). Matériáiul tridimensional al revoiutiei burghezo-democratice de la 1848 este imbogátit cu numeroase documente originale, totuyi se pare cá este mai sárácácios fatá de celelalte unitáti aie expozitiei. Pe lingá obiectele expuse, are un rol important ?i materialul intuitiv (complementar). Hárti, facsimile, desene, graficoane, fotografii ?i texte explicative aprofundeazá con^inutul expozitiei, inlesnesc in^elegerea bogatului con^inut de idei. Hárjile de ráspindire ale culturilor, fotografiile ?i planurile sápáturilor, desenele mormintelor ?i stratigrafiile ayezárilor ilustreazá descoperirile arheologice din judej ?i ráspindirea popula^iei in diferitele epoci ale istoriei. Ráspindirea triburilor tracice in secolele Vili—VII i.e.n. se poate urmári pe harta intocmitá de colectivul muzeului. Citatele prezentate din operele scriitorilor antichitá(ii: Homer, Herodot, Strabon, Priscus din Panion, gráiesc in mod convingátor despre traci, daci, gefi, iar cele din Anonymus despre románi. Dezvoltarea ?i relatiile ora$ului Tirgu-Mure? sint atestate prin registrul dijmelor papale din 1336, diploma din 1616 a lui Gabriel Bethlen, hrisoavele lui Petru Rare? yi Mihai Viteazul, documente cu
