Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)

Muzeologie

3

EXPOZITIA PERMANENTÄ A MUZEULUI DIN TG.-MURE$

595

referire la construirea cetarii, statistica demograficá din 1784 $i altele. Cultura feudalismului timpuriu este ilustratá prin fotografii: Evangheliarul de la Ri$nov, poarta sudicá a catedralei romanice de la Alba lulia, miniatura reprezentind construirea catedralei de la Oradea dupá Chronicon Pictum Vindobonense. Unele personalitati, localitáti, ramuri de producte sau evenimente apai pe facsimile realizate dupá gravuri contemporane. Astfel apar: muncile agricole, un fierar ;i un dogar din secolul al XV-lea; perceperea dárilor in secolul al XV-lea, din „Speculum humani vitae“" de Rodericus Zamorensis; executia lui Dózsa György din cronica lui Taurinus; láncú de Hunedoara; Sighi$oara $i Gurghiu, vázute de Giovanni Morando Visconti; bucátárie nobiliarä $i plutáritul din „Orbis pictus" de Comenius etc.

Näzuinjele $i lupta comunä a poporului román $i a nationalitátilor conlocuitoare sínt documentate prin cronica lui Gáspár Heltai despre bátália de pe Cimpia Plinii din 1479, faptele cápitanilor románi din ráscoala condusá de Fr. Rákóczi al ll-lea, dispozi{iile lui N. Bálcescu cátre A. Treboniu Laurian privind colaborarea cu ungurii, manifestul lui Bem in limba románá, acordul de la Seghedin, tragerea la ráspundere a románilor tirgumure^eni de cátre administratio Bach pentru participarea lor la revolutia din 1848 ji altele. Cultura judetului este oglinditá prin portretele intelectualilor Gheorghe §incai, Petru Maior, cei dói Bolyai $i Aranka György care in operele ?i názuinfele lor erau purtátorii deosebiti ai iluminismului din secolele al XVIII-lea $i al XlX-lea.

Textele sínt concise $i u?or lizibile. Ele dau о scurtá caracterizare a epocii, a culturii sau a complexului de materiale, prezintá citate, determiná $i explicá pe scurt anumite piese.

in a doua parte a prezentärii expozitiei noastre ne vom ocupa de tehnologia ei. Aceastá muncá complexá $i multilateralá de obicei este efectuatá de intreprinderea „Decorativa" din Capitalá. Trebuie sá mentionám de la bún inceput cá expozitia muzeului din Tirgu-Mure$ nu a fost realizatá de aceastá intreprindere. Nu numai tematica ?i textele au fost redactate de muzeografi, ci intregul proiect tehnic $i artistic, realizindu-se chiar $i о buná parte a executiei, cealaltá parte fiind executatá de intreprinderi din localitate. imbinarea armonioasá a mobilierului $i a materialului complementer (metale, lemn, sticlá, textile, rá$ini sintetice) cu spatiul dat ?i cu lumina bine dozatá a asigurat solutii tehnice de un nivel inait. Majoritatea mobilierului, о parte din lucrárile de sticlárie, precum $i lucrárile din rá?ini sintetice au fost rezolvate de muzeu la un nivel care uneori depá$e?te calitatea produselor intreprinderilor si cooperativelor mejtejugáre^ti. Definitivarea solutiilor tehnice a consumat multá energie, múlt timp $i multá räbdare. Aproape toate solubile de detaliu au fost realizate mai intii in márime naturalá, experimentind comportarea elementelor. Trebuiau experimentate atit culoarea perefilor ji textilelor, elementele metalice $i de lemn ale mobilierului, cit $i corpurile de iluminat pentru a putea ajunge la soluble cele mai corespunzátoare.

Crearea interiorului nu a provocat greutá^i. Sálile spafioase, avind о jlumina{ie lateralá, au asigurat condifii prielnice. In interiorul cládirii mu-